Comunicarea sub influenţa tehnologiei

Dacă cei din generaţia X au fost nevoiţi să înveţe să folosească tastatura şi mouse-ul şi cei din generaţia Y să se descurce cu touch-screen-ul, odată cu proiectele Microsoft Kinect, Apple Siri şi Google Glass se produce o schimbare de paradigmă: computerele încep să se adapteze la noi, şi nu invers. Următorul nivel este trecerea la o interfaţă „no- touch”.

Tehnologiile de recunoaştere a obiectelor şi de clasificare automată a imaginilor avansează într-un ritm rapid şi ne putem aştepta ca în mai puţin de un deceniu să ajungem să fim în totală simbioză cu interfaţa unui computer.

Când au apărut, calculatoarele ocupau camere întregi şi era nevoie de pregătire de specialitate pentru a le opera. Apoi au ajuns în casele şi birourile noastre şi orice adolescent era expert în utilizarea lor în doar câteva zile. Astăzi, copiii de doi-trei ani se joacă cu iPad-ul la fel cum se joacă şi cu ursuleţul de pluş. Se spune că un Watson IBM costă astăzi 3 milioane de dolari, dar în zece ani va scădea la 30.000 de dolari şi va putea fi achiziţionat în companii.

Computerele, aşa cum le ştim, vor dispărea şi vor fi încorporate invizibil în interfeţe „no-touch” şi astfel, în activităţile noastre curente. Companiile de tehnologie anticipează nevoile noastre, creează conţinut original pentru a ne ţine conectaţi pe platformele lor, de pe care noi vom putea accesa în masă servicii online pentru a ne distra şi a ne autoeduca.

Casa, maşina noastră şi obiectele de pe stradă vor fi conectate între ele şi cu smartphone-urile noastre. Ne vom urca în maşină şi telefonul va porni imediat aplicaţia de navigaţie spre casă. Near Field Communication (NFC) – tehnologia care permite schimbul de date între două obiecte va domina viitorul. Plăţile prin NFC sau iniţiativele IBM Smater Planet vor deveni obişnuinţă.

Comunicarea prin media şi publicitate se va schimba radical, din moment ce consumatorii vor putea achiziţiona instantaneu produsele văzute într-o reclamă.

Dacă cei din generaţia mea aşteptau cuminţi până când se încărcau, una câte una, paginile unui site, acum învaţă să stâpânească aplicaţii foarte rapide şi elaborate. IBM, Google, Microsoft se află într-o cursă nebună pentru a combina procesarea limbajului natural cu sisteme mari de date în cloud, pe care să le putem accesa de oriunde. Conectate la Internet, ca depozitar colectiv al tuturor cunoştinţelor umane, aceste sisteme ne vor cunoaşte mai bine decât cei mai buni prieteni. Vă daţi seama cât de mult s-au schimbat comunicarea sub influenţa tehnologiei?

Ecosistemul numit tehnologie

Modul în care publicul şi media arată azi nu seamănă mai deloc cu cele din vremea când Dragoş Stanca îşi începea cariera – şi anume în anii '95-'96. Era perioada în care Internetul era cvasiinexistent în România şi în care ziarele vindeau sute de mii de exemplare pe zi. Iar radiourile, chiar şi cele de muzică, nu îşi permiteau să nu aibă ştiri cât se poate de serioase.

Dragoş a început ca jurnalist la Radio Contact şi poate depune mărturie că pe atunci, la ce este azi Kiss FM, în departamentul de ştiri se făcea muncă serioasă de presă. „Nu mai e cazul, azi, în general în România. Avem puţine exemple încă în viaţă de «old time school» în jurnalism.” Şi, când zice „old time”, se referă la partea bună din acel „old”. Exemple „grăitoare” care să demonstreze cum s-a schimbat comunicarea în România sunt multe. Dragoş Stanca a avut primul telefon mobil la 22-23 de ani şi era printre primii 100 de oameni din Cluj, oraşul în care locuia atunci, care avea aşa ceva. Şi asta pentru că era jurnalist. Or, la ce vârstă au, azi, copiii contact cu tehnologiile avansate? „Cred că, dacă e să dăm un singur exemplu care să dea dimensiunea acestei transformări în comunicare, acesta ar fi: copilul de 2 ani în mână cu un smartphone cu care interacţionează firesc.”

Manipularea

Media influenţează încă dramatic societatea şi o va mai influenţa mulţi ani de-acum înainte, chiar dacă ne place să credem că democratizarea accesului la informaţie şi platformele social media nu mai fac posibil asta. „E adevărat că orice om cu un IQ suficient de mare nu mai poate fi manipulat la fel de uşor ca acum 10-15 ani. Dar, din păcate, media prostiei şi superficialităţii în societate e relativ constantă din punct de vedere procentual, în timp. Exemple negative de influenţă există destul de multe şi vin mai ales din zona comunicării politice.” Exemple pozitive de genul brand/mesaj/concept care a dictat sau generat comportamente nu găseşte în preajmă, în afară, poate, de comunicarea virală senzaţională de care s-a bucurat Facebook-ul, cel mai spectaculos brand la ascensiunea căruia am asistat în ultimii ani. Şi, culmea, ca o dovadă a schimbărilor radicale prin care a trecut comunicarea, „ascensiunea s-a făcut cu zero efort dedicat în direcţia asta din partea Facebook-ului. Au făcut-o toţi ceilalţi pentru el: consumatorii, celelalte branduri, televiziunile şi media în general.”

„No more bullshit”

Ca să îşi atingă publicul-ţintă, comunicarea trebuie să acorde atenţia cuvenită componentei digitale şi modului în care tehnologia poate contribui la succesul sau eşecul unei campanii. Apoi să ţină cont de faptul că publicul nu mai percepe pozitiv comunicarea vădit comercială şi că apreciază o relaţionare mult mai sinceră şi liberă de „bullshit”. Acum nici cinci minute, Dragoş Stanca auzea la radio un scurt anunţ care spunea „iată primul spot radio înregistrat în timpul unei sărituri cu paraşuta”, după care urma o înregistrare „curată” de studio. Or, el crede cu tărie că am depăşit „etapa” aceasta. O comunicare eficientă trebuie să se facă oferind plusvaloare consumatorului sau publicului-ţintă. Aceasta se poate traduce şi prin entertainment, dar şi prin conţinut util. Bombardamentul cu mesaje de genul „suntem cei mai buni” – care pot fi extrem de uşor „anulate” cu argumente – nu mai este eficient.

Pe de altă parte, apetenţa pentru mesaje negative, instigatoare, controversate nu se poate schimba pur şi simplu, pentru că oricine şi-ar propune să schimbe această cutumă şi-ar propune să schimbe felul de a fi al oamenilor şi, deci, ar pierde. Mesajele eficiente trebuie să ţină cont de cum sunt oamenii, de fapt, fără ipocrizii. Vestea bună e că oamenii au şi sentimente pozitive, prin urmare, în funcţie de brand, se pot exploata şi aceste laturi: iubirea, emoţia, solidaritatea. „E decizia fiecăruia cum crede că e mai eficient să îşi facă treaba. Ţine de etică, nu de obiective de business.”

„Fenomenul Justin Bieber”

Impactul tehnologiei este evident. Însă nu doar din punctul de vedere al telefoanelor smart şi al tabletelor, ci al tehnologiei în general, ca ecosistem. „E greu să se separe lucrurile, oamenii aleargă între laptop, tabletă, smartphone, radioul din maşină şi televizorul de acasă. Cei care au înţeles comportamentul acesta şi îşi permit, câştigă pe termen lung. Cei care nu vor face mişcarea în mod natural şi la timp vor pierde.”

Viaţa în comunicare, azi, este mult mai grea şi mai complicată. Trebuie să fii conştient că feedback-ul vine în timp real şi orice mişcare greşită poate avea o amploare masivă. Dacă acum 15 ani o greşeală de tipar într-un ad print era corectată şi asta era… acum greşeala devine virală (pozată şi postată pe Facebook) şi impactul e major. Principiile au rămas aceleaşi, însă tehnologia impune alt ritm, e un accelerator al vieţii. Poţi profita de asta sau nu. „E decizia fiecăruia. Şi în acest război sunt şi câştigători, şi victime, neadaptaţi. Nu există regulă de aur pentru ca un mesaj din social media să îşi atingă publicul-ţintă. Nu există în noul context o reţetă care să rezolve orice problemă, de aici şi dificultatea jobului. Există soluţii particulare, adaptate la situaţii particulare. ”

În materie de comunicare digitală în România în 2013 ne putem aştepta la foarte multă muncă pentru bani nu extrem de mulţi, consolidarea pieţei locale în faţa asaltului playerilor globali din domeniu şi, cel mai sigur e… că aproape nimic nu e sigur.

În principiu, oricine are astăzi acces la tehnologie performantă şi la mijloacele necesare propagării informaţiei. „Se poate numi democratizarea accesului la succes. Aproape toţi utilizatorii Facebook sunt, într-un fel sau altul, producători de conţinut. Apar tot mai mulţi şi pe Youtube, Instagram etc. Cantitatea naşte calitate, deci, foarte probabil, vom asista la tot mai multe vedete apărute de nicăieri, crescute prin forţe proprii. Şi asta, şi multe altele vor crea noi oportunităţi, dar vor naşte şi noi bătăi de cap în interminabila căutare a drumului care desparte un eşec de un succes în comunicare, azi. ”

Articol preluat din Revista Cariere de mai. Pentru detalii legate de abonare, click aici