EXCLUSIV! Romanul care a adus era digitala la sat, pe banii lui Bill Gates

Paul-Andre Baran, formator de cariere la origini, a evoluat ulterior ca director al Programului Biblionet si a devenit un militant pentru informare. Concret, Paul a adus, alaturi de echipa Biblionet, era digitala si in satele in care oamenii nu au acces la educatie si mass-media.

Este unul dintre campionii digitali si, alaturi de alti doi romani, se afla pe lista finala a proiectului New Europe 100 (NE100).

Lista NE100 a fost creata ca parte a unei campanii care are ca scop promovarea inovatiei in Europa Centrala si de Est, prin evidentierea celor care sunt motorul schimbarilor pozitive in societate. Paul Andre Baran a reformat, in ultimii 6-7 ani aproape 2.300 din cele 2.800 de biblioteci din Romania si a instruit mai bine de 3.000 de bibliotecari. Totul s-a facut pe banii fundatiei Bill si Melinda Gates.

Potrivit bibliotecarilor, peste 52.000 de persoane si-au gasit loc de munca prin intermediul bibliotecilor publice. In general, pe langa scopul de baza, utilizatorii vin la biblioteca pentru mai multe activitati legate de piata muncii. Printre acestea se numara cautarea locurilor de munca atat in tara cat si afara, sa se pregateasca pentru un interviu dar si sa caute agentii de recrutare.

Viata si alegerile unui tanar “altfel”

In urma cu 16 ani a venit in Romania, dupa ce prima parte a vietii si-a petrecut-o intr-un orasel la sud de Los Angeles. Facultatea a facut-o in San Francisco si si-a dorit sa faca un masterat in Relatii Internationale. Stia inca de pe atunci ca vrea sa lucreze in dezvoltare. Si ca sa intre la o scoala destul de buna in State, avea nevoie de experienta.

Provine dintr-o familie in care tatal este roman, iar mama, poloneza. Parintii lui aveau prieteni care faceau parte din administratia prezidentiala a lui Emil Constantinescu, presedintele Romaniei la acele vremuri. Asa a ajuns sa lucreze ca intern la ei. A venit pe proprii bani, cu gandul sa stea doar 6 luni, timp in care sa prinda ceva experienta.

“Au trecut cele sase luni si m-au rugat sa raman pana la finalul mandatului lui Constantinescu. Am ramas, si apoi am gasit imediat un job pe dezvoltare, pe fonduri americane. Am venit in Romania cu gandul sa plec imediat inapoi, dar mi-a placut prea mult”, spune Paul Andre Baran.

A fost un punct critic pentru cariera sa. Avea de ales intre doua variante: fie se intorcea la Washington DC pe post de “boboc”, fie ramanea aici si facea mult mai putini bani, se implica profund in ceea ce ii placea sa faca. Iar alegerea a fost cea evidenta. Ca orice om care vrea sa faca o diferenta in lumea in care traieste, a ales sa ramana. Nu regreta deloc alegerea facuta.

A avut parte de experiente pe care le-ar fi ratat daca s-ar fi intors in America. A fost plecat in Kosovo imediat dupa razboi, apoi si-a petrecut timp in Mongolia si Ucraina.

“Pentru un tanar era ceva exotic si lucram foarte mult cu romani care deja faceau de multa vreme asta pentru ca erau chemati prin OSCE sau alte organizatii”, spune Paul.

Desi a fost in “epoca” lui Constantinescu, nu se considera unul din cei 15.000 de specialisti ai sai. Din contra, spune ca el este cel care a invatat foarte mult, fara sa ofere prea multe.

“Critic pentru mine era sa inteleg Romania si administratia si fiind trimis in tot felul de locuri am putut sa vad lucrurile intr-un mod cat mai realist decat cineva care vine din State si se loveste de un primar, timp de o zi, atunci cand lucrurile sunt special aranjate pentru acea zi”, mai spune directorul programului Biblionet.

Cand laicul si profanul nu se impaca

Are doi copii mici care anul viitor vor intra in clasa intai. Cu toate acestea are o mica problema legata de sistemul nostru de invatamant si digitalizarea acestuia.

“Nu inteleg cum noi ne punem copiii sa faca religie, dar lucrurie legate de calculatoare sunt restranse. Aceasta este pentru mine una din bubele sistemului. Eu vreau ca micutii mei sa stie sa lucreze in echipa, sa intelegem matematica la un nivel foarte inalt, sa comunicam foarte bine si nu stiu cat de bun este sistemul pentru lucrurile pe care le vreau eu”, spune Paul.

Pe subiectul bisericilor se declara socat cand vede cati bani se duc de la bugetul de stat pe asa ceva.

Programul. Unde se afla si catre ce tinde?

Din decembrie anul acesta si ianuarie 2015 incep pregatirile pentru donatii de echipamente din programul Biblionet, dar si raportarile finale.

“Este un moment trist pentru noi, pentru ca au fost sase ani plus inca un an si jumatate in care am testat diferite lucruri, aceasta a fost perioada pilot”, spune Paul.

Cel mai vizibil efect al programului se vede in comunitatile mici, unde biblioteca era pe moarte iar acum s-a transformat intr-un loc public si comod in care lumea vine din diverse motive.

“Faptul ca am un spatiu public si care nu este carciuma sau biserica de duminica, ci un loc de informare, asta zic ca este una dintre cele mai mari realizari”, spune Paul.

Spre deosebire de alte state, in Romania obiceiul de a merge la biblioteca nu este unul intens practicat. Cei mai avantajati de acest program au fost somerii, care au avut posibilitatea de a invata sa-si redacteze un CV.

“Noi am avut zeci de mii de fermieri care au aplicat la ei in biblioteca pentru subventiile APIA si au scos milioane de euro cu ajutorul acestei institutii. Pentru ei sunt avantajele de timp, de cost de benzina, de informare”, spune Paul.

Seful Biblionet spune ca in Constanta programele de pregatire pentru batrani sunt rezervate pana la finalul acestui an.

“Nu mai este nici un loc la cursurile de Indrumare a pensionarilor pentru folosirea unui PC. Avem undeva la peste jumatate de milion de romani care au luat prima oara contact cu internetul, intr-o biblioteca”, afirma Baran.

O idee pe care Paul ar vrea sa o puna in practica din ianuarie 2015 este aceea de a monitoriza efectele proiectului sau asupra locuitorii mediului rural.

“Cert este ca internet de mare viteza avem, dar tehnologia ne cam lipseste. Prin intermediul bibliotecilor incercam sa furnizam si internet gratuit, wi-fi, pentru ca altfel traficul de date costa”, afirma Paul-Andre Baran.

Bibliotecarul creste in ochii romanului

Bibliotecarul a devenit, treptat, un om in care membri comunitatii au incredere.

“Bibliotecarul nu mai este doar un element de informare pentru oameni, ci si unul de coagulare. Spatiul bibliotecii poate gazdui diferite cursuri, de la cele de origami pana la cele de acordarea primului ajutor alaturi de Crucea Rosie. Posibilitatile sunt infinite si totul este gratuit”, afirma reprezentantul Biblionet.

“Proiectul intreg a fost de 26,9 milioane de dolari, pe termen de 5 ani, dar noi l-am tinut 6 ani. Iar promisiunea noastra catre Fundatia Gates era de instruire a 2.000 de bibliotecari instruiti si ajutare a 1.600 de biblioteci. Dar a venit criza si asta ne-a ajutat”, afirma Baran.

Astfel, proiectul a ajuns la aproape 2.300 de biblioteci din totalul Romaniei de 2.800 si a instruit peste 3.000 de bibliotecari. In prezent, proiectul exista in Moldova, Lituania, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Polonia, dar si in alte state.