Mihai Șora, cetățeanul european al anului 2018, crede în genialitate și generozitate

Parlamentul European a decernat filosofului Mihai Şora Premiul Cetăţeanului European al anului 2018. Asociația MagiCamp a primit același titlu, prin intermediul fondatorilor săi, Vlad Voiculescu și Melania Medeleanu.

Anual, începând cu 2008, Parlamentul European acordă Premiul Cetăţeanul European unei persoane, unui grup ori asociaţii şi organizaţii care au avut reuşite excepţionale şi s-au implicat în activităţi de promovare a înţelegerii şi integrării cetăţenilor statelor membre UE, de cooperare culturală, proiecte legate de Anul European şi în activităţi care exprimă valorile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mihai Şora a fost nominalizat pentru Premiul Cetăţeanul European al Anului 2018 de europarlamentarii Monica Macovei şi Cristian Preda. Pentru MagicCamp nominalizarea a venit din partea europarlamentarului Siegfried Mureşan.

Într-o perioadă de zece ani, din România au câştigat Premiul Cetăţeanului European, scriitorul Andrei Pleşu (2014), Societatea „Timişoara” (2014), Ioana Avădani (2013) şi jurnalistul Cristian Pantazi (2017).

„Am văzut Europa dezmembrându-se, am văzut Europa mută în faţa barbariei, neputincioasă, obosită, eroică sau supusă; am văzut Europa dansând pe muzica altora: dictatori fanatici şi populişti bolnavi. Dar am ştiut întotdeauna – cu o încredere senină, de nezdruncinat – că partea generoasă şi genială a Europei va triumfa în faţa părţii animalice şi feroce, că Europa îndrăzneaţă – cea care, din vremuri antice, de la bătrânul Socrate, caută „de ce-ul lucrurilor” – acea Europă va găsi întotdeauna mijlocul de a pleca în căutarea răspunsurilor”, au fost cuvintele lui Mihai Şora transmise de soţia sa, Luiza Şora.

„A fost o vreme, în România, în anii cei mai întunecaţi ai dictaturii, în care mulţi intelectuali au fost interzişi de Cetate, trăiau pe fundul prăpastiei, erau aruncaţi în închisoare. Ceea ce ne-a salvat atunci nu au fost nici armele, nici cancelariile, ci spiritul european: „Iliada” şi „Odiseea”, ”Don Quijote” şi „Fedra”, „În căutarea timpului pierdut”, „Muntele vrăjit”, „Hamlet” şi „Divina Comedie”, Călătoriile lui Gulliver” şi „Un anotimp în infern”, „Conştiinţa lui Zeno” şi „Memoriile lui Hadrian”, „Faust”, „Război şi Pace”.Toată seva arzătoare a acestor cărţi şi a altora, suflul revigorant al Europei au putut să se strecoare – în pofida dictaturii, în ciuda cenzurii, fricii, frigului, foamei – între copertele unei colecţii cu titlu din trei litere „BPT” (Biblioteca pentru toţi)”.
Acest „lucru” (la fel de indispensabil şi la fel de condamnabil într-o dictatură), a fost „spiritul Europei”, a mai spus domnul Şora.

Pe 7 noiembrie, profesorul nostru de adevăr, bunătate și civilitate împlinește 102 ani. Să ne uităm spre acest om <<atât de simplu, după vorba, după port>>, declară pe pagina sa de Facebook profesorul Vladimir Tismăneanu.

Foto: Luiza Șora