Pe 10 mai: Nașterea unei dinastii și rolul unui monarh care s-a reinventat continuu
Data de 10 mai este considerată, așadar, Ziua Regalităţii în România. În anul 2011, istoricul Neagu Djuvara propunea revenirea la data de 10 Mai ca Zi Naţională a României, argumentând astfel: "Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Națională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după Revoluția din Decembrie '89. (…) Nu e adevărat că 1 decembrie reprezintă unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania si Banatul erau unite", a argumentat istoricul. Djuvara a mai menţionat un „avantaj” al datei de 10 mai: "Era în anotimpul cel mai frumos din ţara noastră; poate lumea să dănţuiasca în stradă, pe când la 1 decembrie…".
Membrii Familiei Regale se pregătesc intens pentru evenimentele care vor avea loc în aceste zile. Joi este Ziua Regalității și se împlinesc 152 de ani de când principele Carol de Hohenzollern a ajuns pe pământ românesc. Este primul 10 mai fără Regele Mihai I. Tot joi, va avea loc deja binecunoscuta Garden Party – petrecerea anuală, de 10 Mai, din curtea Palatului Elisabeta, un eveniment unic în România.
***
Portret: Regele Mihai I
Majestatea Sa Regele Mihai I a încetat din viață pe 5 decembrie 2017, la ora 13 (ora României), la reședința privată din Elveția.
Regele Mihai s-a născut într-o perioadă aparte, s-a trezit prins în încleștarea a două epoci, a trăit căderea și decăderea unei lumi supuse schimbărilor.
S-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Este fiul Regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, Principesă a Greciei. A fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, după moartea bunicului său, Regele Ferdinand I. Regele-copil a fost tutelat de o Regenţă condusă de unchiul său, Principele Nicolae al României. După venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea reginei-mamă în exil, Mihai a rămas în grija tatălui său. El a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a redevenit Regele Mihai I.
„Mai târziu, Regele, împreună cu Regina-mamă Elena, s-a opus cu demnitate şi curaj unui deceniu de sângeroase dictaturi succesive. După 1947, Regele Mihai a reprezentat simbolul a trei virtuţi: statalitatea, Coroana şi democrația. În ultimii ani, Regele ne-a învăţat, prin puterea exemplului personal, principiile în care a crezut tot timpul: generozitatea, loialitatea, spiritul de răspundere”, spunea la un moment dat Principesa Margareta, Custodele Coroanei.
Din 1944, Regele Mihai s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări). În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947.
Viață și destin: S-a adaptat schimbărilor vremurilor
Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta lor care a avut loc în Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa Reginei-mamă Elena. Din 1949, cuplul regal s-a mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956. În 1949, la Lausanne, se năștea Principesa Margareta.
Pentru a-şi câştiga existenţa, Regele şi Regina au construit o fermă de pui şi un mic atelier de tâmplărie. Familia Regală s-a întors în Elveţia în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co.” din Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraş de pe malul lacului Léman, la câţiva kilometri de Geneva. Aici a locuit peste 45 de ani. La Lausanne s-au născut Principesele Elena, în 1951 și Irina, în 1953. În 1957, la Atena se năștea Principesa Sofia, iar în 1964, la Copenhaga, Regina Ana o aducea pe lume pe Principesa Maria.
În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu compania aeriană, iar un an mai târziu a înfiinţat o companie de electronică şi de mecanisme automate, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.
Pentru a-și susține familia, Mihai I s-a mutat la New York, unde, după ce a urmat cursurile de broker, a lucrat timp de mai mulți ani pe celebrul Wall Street. Devenise destul de cunoscut, fiind poreclit în lumea financiară americană Michael King. După perioada tumultuoasă din SUA, regele s-a retras la Versoix, de unde nu a încetat niciodată să spere că se va întoarce în țară. A înființat numeroase organizații românești, printre care și Comitetul Național Român, i-a ajutat pe mulți dintre cei care reușeau să evadeze din lagărul comunist.
În 1992, Regele Mihai primea dreptul de a se întoarce în România. În anii regimului Iliescu, el era din nou alungat din țară, revenind abia cinci ani mai târziu, după ce președintele Emil Constantinescu îi reactiva cetățenia română. Întors în România, Regele Mihai a militat pentru interesele țării, pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană. A promulgat un nou statut al Casei Regale și a numit-o ca succesor pe Principesa Margareta.
„E foarte greu să pierzi o țară. Gândiți-vă, pierzi totul! Când îi văd astăzi pe bieții refugiați, mi se pare ceva îngrozitor. Azi vezi refugiați peste tot în lume. Să pierzi totul! Nu mai ai rădăcini… Pentru că rădăcinile sunt în țara ta. E foarte greu. Ce bucurie a simțit când s-a putut întoarce aici, în România, țara inimii lui”, afirma Regina Ana, într-un interviu.
Regele Mihai şi Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elveţia. De marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele Lor publice, Majestăţile Lor au ales să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
***
Imnul
Începând cu anul 1840 în Principatele Române s-a născut ideea unui imn naţional, care se cânta mai ales la festivităţile oficiale unde apărea domnitorul ţării.
În anul 1862 s-a organizat un concurs pentru Imnul de Stat al României. A fost reţinută piesa „Marş triumfal şi primirea steagului Şi a Măriei-Sale Prințul Domnitor” scris de Eduard Hübsch.
În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România, în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul a fost preluat şi inclus de George Enescu la sfârşitul lucrării sale „Poema Română”.
Iată versurile Imnului Regal: Trăiască Regele/În pace şi onor/De ţară iubitor/ Şi-apărător de ţară/Fie Domn glorios/Fie peste noi/Fie-n veci norocos/În război, război/O! Doamne Sfinte/Ceresc părinte/Susţine cu a Ta mână/Coroana Română!/Trăiască Patria/Cât soarele ceresc/Rai vesel pământesc/Cu mare, falnic nume./Fie-n veci el ferit/De nevoi,/Fie-n veci locuit/De eroi, eroi./O! Doamne Sfinte,/Ceresc Părinte,/Întinde a Ta mână/Pe Ţara Română!
Portretul Regelui Mihai a apărut în numărul 243/decembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici