Românii sunt prinși sau nu în această profundă transformare? Noua atitudine față de muncă (I)
„La nivel global, începând cu anii ’80, atitudinea angajaților din Occident față de muncă este într-o profundă transformare: munca își pierde din consistență ca fundament de valoare modernă și scade în importanță, iar alte valori legate de exprimarea sinelui și de autonomie preiau rolul de conducere a întregului sistem individual de valori. Evident că și angajații români sunt prinși în această profundă transformare”, observă Dorin Bodea, General Manager al Result Development, autorul studiului „Valorile angajaților români”.
„Exprimarea sinelui și autonomia (libertatea) domină sistemul de valori al majorității angajaților români. Totodată, majoritatea angajaților au nevoie de siguranța și stabilitatea jobului. Moralitatea și munca sunt pe ultimele două locuri în ierarhia valorilor lor” – Dorin Bodea, Managerul Result Development
Dintre cele 40 de valori analizate în studiu ,,cele legate de exprimarea sinelui se află în top, iar munca este pe ultimul loc, adică „nu este prea importantă pentru cei mai mulți”. Studiul scotea le iveală, în același timp, că atitudinea față de propria viață, față de „propria fericire”, a înregistrat un progres remarcabil. „Familia, deși pierde teren în fața mutațiilor valorilor postmoderne, are încă o mare semnificație pentru majoritatea angajaților români. Atitudinea față de comunitate este una preponderent apatică. În contextul actual (model cultural împărtășit de majoritatea angajaților români), neîncrederea în ceilalți este la cote maxime”, comentează specialistul.
Roxana Mocanu, Fondator al HR Enterprise şi Preşedinte al Consiliului Consultativ al ITOL Central Eastern Europe, apreciază că românii continuă să muncească mult, doar că nu reușesc neapărat să fie mai productivi. „Avem rădăcini aeriene, suntem foarte dornici să încercăm experiențe și medii profesionale noi. Suntem deschiși la colaborare, nerăbdători.”
Plecând de la „mutațiile” produse de noile valori ale angajaților români, Dorin Bodea afirmă că problema actuală a multor companii este scăderea drastică a implicării angajaților și, implicit, a performanței la nivel organizațional. Bodea amintește studiul Gallup din 2015, care prezenta o imagine și mai întunecată a realității organizaționale: la nivel global, respectiv, 87% dintre angajații companiilor nu se implicau în munca lor. „N-ar fi deloc exagerat să spunem că «răul» actual cu care se confruntă cele mai multe companii se prezintă astfel, în cazul a peste 80% dintre angajați:
– nu au dezvoltat sentimente de apartenență și nu se implică în munca lor cu plăcere, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă în propria activitate;
– nu sunt loiali și nu au nicio problemă în a-l schimba pe angajatorul actual cu un altul;
– nu sunt mulțumiți de sistemele de recunoaștere și de recompense existente în organizațiile lor actuale.
Problema nu este însă a angajaților, susține el. „Toate aceste organizații au fost conduse într-o manieră care le-a adus aici. Directorii executivi și echipele lor manageriale sunt direct responsabile de acest «rău organizațional actual», de neimplicarea angajaților, de lipsa lor de angajament.”
În plus, în România, Andrei Goșu, Managing Partner al Ascendis, a remarcat și un deficit de forţă de muncă, de orice tip. „În majoritatea domeniilor, cererea este mai mare ca oferta. Sunt zone geografice în care şomajul este zero. Nu este sănătos pentru economie. Dacă vrem să creştem în continuare, vom fi nevoiţi să creştem productivitatea, ca să putem creşte salariile şi să deschidem graniţele pentru lucrătorii de pe alte meridiane. Cunosc firme care au început să aducă lucrători din Bangladesh”, afirmă el.
Dar ce valori mai caută românii la un loc de muncă?
Ingredientele unui loc de muncă atractiv nu sunt deloc complicate în viziunea lui
Andrei Goșu:
a. Salariul corect; într-un studiu realizat pe 400.000 de angajaţi, salariul a ieşit pe primul loc ca formă de recunoaştere a meritelor;
b. Posibilitatea de a învăţa lucruri noi – suntem pragmatici, înţelegem că viteza cu care se schimbă lumea în jurul nostru ne afectează. Joburile nu mai sunt stabile. Dispar meserii şi apar altele noi cu o viteză nemaiîntâlnită. Devenim „dinozauri” mult mai uşor. Or, vrem să rămânem „angajabili”;
c. Mediul de lucru plăcut – vrem un loc de muncă unde ne simţim în siguranţă să oferim şi să primim feedback, unde putem experimenta lucruri noi ca să nu intervină rutina, unde interacţionăm bine cu colegii;
d. Productivitatea – acceptăm uşor corelarea veniturilor cu realizările.
„În mod surprinzător, spune Dorin Bodea, satisfacerea așteptărilor majorității angajaților (nu doar români) de la organizațiile lor ar putea rezolva această «ecuație postmodernă» păguboasă a neimplicării în muncă, crescând însăși semnificația muncii pentru ei. Printre cele mai importante așteptări ale românilor de la un loc de muncă el enumeră următoarele:
a. să-și exprime identitatea prin muncă;
b. să aibă autonomie în planificarea și organizarea muncii;
c. să-și dezvolte și să-și valorifice potențialul creativ individual;
d. să aibă ownershipul propriului job;
e. să aibă parte de experiențe pozitive frecvente în organizația actuală;
f. să aibă un sistem de recunoaștere și de recompense echitabil.”
Roxana Mocanu apreciază la rândul ei că românii își doresc oportunități de dezvoltare, provocări, proiecte de impact, oameni frumoși de la care să învețe, interconectivitate.
Cinci tendinţe ale muncii în viitor
1. Distribuţia muncii, în continuă evoluţie.Angajaţii şi spaţiul de lucru deservesc, în fond, nevoile organizaţiilor, aşa încât vor urmări îndeaproape evoluţia continuă a spaţiilor de lucru şi a structurii companiilor. Se va lucra din mai multe locuri şi în mai multe moduri decât cele deja ştiute.
2. Tehnologiile şi platformele care permit munca în echipă de la distanţă vor fi disponibile la o scară din ce în ce mai largă.Tehnologiile care permit angajaţilor să lucreze împreună de oriunde devin din ce în ce mai ieftine, mai simplu de folosit şi se întâlnesc la tot pasul. Deja astfel de soluţii sunt combinate şi incluse în diferite platforme ce oferă unelte care facilitează munca în echipă de la distanţă, la preţuri mici.
3. Penurie de angajaţi calificaţi.Va fi o penurie de angajaţi calificaţi în următorii ani, odată cu intrarea tinerilor pe piaţa muncii, după ce generaţia Baby Boom va ieşi la pensie. Organizaţiile se vor concura să atragă talente, care de fapt îşi doresc un program de muncă flexibil şi mai multe locuri de muncă odată.
4. Cerere mai mare pentru flexibilitate în muncă.Angajaţii vor dori mai multă autonomie în abordarea sarcinilor de lucru, pe care să le îndeplinească aşa cum cred ei şi când vor ei.
5. Presiune asupra organizaţiilor şi a formelor pe care le îmbracă munca pentru a deveni cât mai sustenabile.Cea mai mare încercare pentru companii va fi să găsească modalităţi de a reduce poluarea, prin alinierea la regulamente. Organizaţiile vor reanaliza toate sursele majore de emisii de gaze de seră pentru a se supune reglementărilor, ceea ce presupune inclusiv redefinirea modului în care lucrăm şi a locului de unde lucrăm, relocare, investiţii în clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, optimizarea traseului zilnic pe care îl parcurgem până la muncă, chiar şi călătoriile cu avionul.
(Va urma)
Articol preluat din numărul 238/iunie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici