Supraviețuirea profesională. Cum să ții pasul cu ritmul toboșarului
![Supraviețuirea profesională. Cum să ții pasul cu ritmul toboșarului](https://revistacariere.ro/wp-content/uploads/2025/02/dreamstime_s_52237416-700x394.jpg)
Imaginează-ți că jobul tău de azi nu mai există mâine. De fapt, nici nu trebuie să te gândești prea mult. Scenariul viitorului se scrie deja, iar tu ești parte din poveste. Trebuie doar să-i simți sensul și ritmul.
Supraviețuirea profesională despre asta este. Despre cum să ții pasul cu schimbările, despre cum să te adaptezi și reinventezi în fiecare zi.
Supraviețuirea profesională 4.0. Cum să te adaptezi la schimbările din piața muncii
- 39% din competențele actuale ale angajaților vor deveni depășite până în 2030.
- 63% dintre angajatori consideră că deficiențele de competențe sunt cel mai mare obstacol în calea transformării afacerii.
- 70% dintre angajatori plănuiesc să angajeze personal cu competențe noi, iar 40% dintre ei spun că vor face reduceri de personal pe măsură ce abilitățile devin mai puțin relevante.
Sunt doar trei dintre concluziile raportului World Economic Forum, The Future of Jobs Report 2025. Nu intru în detalii „tehnice”, Revista CARIERE a publicat deja mai multe articole pe această temă, cele mai interesante le găsiți AICI , AICI și AICI.
Dar, dincolo de rapoarte, cifre și procente, îți este clar ce urmează și ce ar trebui să faci pentru a supraviețui profesional?
Supraviețuirea profesională: De ce este important să îți reinventezi abilitățile
Raportul Forumului Economic Mondial nu este o noutate – este al cincilea an consecutiv în care experții atrag atenția asupra schimbărilor profunde și nevoii urgente de adaptare la noile realități din piața muncii. Cu toate acestea, concluziile din 2025 dezvăluie un adevăr care ne dă de gândit: mulți angajați și angajatori nu reușesc să țină pasul cu aceste transformări.
Categoric, adaptarea nu este simplă pentru nimeni. Schimbările influențează toate industriile și pun presiune asupra tuturor. Mai mult, nu vorbim doar despre competențe tehnice relativ ușor de dobândit, vorbim despre domenii complexe precum inteligența artificială, big data sau securitatea cibernetică.
Și nu doar atât, noile competențe nu se rezumă doar la hard skills. În joc sunt și abilități umane, precum gândirea creativă, reziliența, flexibilitatea și agilitatea – soft skills, care, din păcate, nu sunt prioritare pentru modelul tradițional de educație din România și, deci, școala românească nu excelează în a le forma.
Supraviețuirea profesională. Tinerii vs Seniorii în fața schimbărilor rapide
Și totuși… Vrem, nu vrem, puterea de a ne adapta continuu la schimbările tehnologice și la noile cerințe ale pieței muncii va deveni parte integrantă a carierei profesionale. Angajații trebuie să accepte că învățarea și actualizarea constantă a competențelor vor face parte din rutina lor profesională.
Totodată, angajatorii au și ei rolul foarte clar și important: sunt responsabili de crearea unor programe eficiente de formare și dezvoltare, care să includă toți angajații, indiferent de vârstă.
Pentru că, în fața acestor schimbări, nicio generație nu este scutită de efort.
Supraviețuirea profesională. Provocarea generațiilor
Tinerii, născuți și crescuți în era digitală, sunt deja familiarizați cu noile tehnologii, dar pot fi mai puțin pregătiți să abordeze provocările legate de competențele soft. Gândirea critică, comunicarea eficientă, leadershipul sau lucrul în echipă sunt abilități pe care mulți le dobândesc abia după ce intră pe piața muncii.
Seniorii, în schimb, beneficiază de o vastă experiență profesională, dar se confruntă cu provocarea de a învăța tehnologii noi. Unii reușesc să se adapteze rapid, alții întâmpină dificultăți majore, iar alții nu reușesc deloc, ceea ce îi face vulnerabili pe piața muncii, în ciuda expertizei lor valoroase.
Așadar, fiecare generație are provocările sale, dar toți trebuie să înțelegem că învățarea nu este o opțiune, ci o condiție de supraviețuire profesională.
Altfel, riscul de autoexcludere devine real.
Supraviețuirea profesională: Ritmul toboșarului în fața schimbării
Filosoful american Henry David Thoreau scria în cartea sa Walden, un fel de manual de încredere în sine: „Dacă cineva nu ține pasul cu ceilalți, e din cauză că, probabil, aude un alt toboșar”.
Într-adevăr, fiecare om și fiecare companie are propriul ritm. Totuși, în acest context al schimbărilor accelerate, e riscant să bați pasul pe loc sau să te miști prea lent. E nevoie de un efort conștient pentru a auzi toboșarul și a înțelege ritmul acestuia.
Dincolo de timpul și resursele necesare, voința – acel impuls interior – este elementul principal care modelează schimbarea. Fără o dorință reală de a supraviețui pe piața muncii, de a înfrunta provocările și de a înțelege noul ritm impus de tehnologie, schimbările nu vor fi niciodată mai mult decât simple intenții.
Iar consecințele sunt prea dure și mult prea costisitoare – personal, economic și social – pentru a le ignora.
Supraviețuirea profesională. Cum pot angajatorii identifica nevoile reale de formare
Nu există o rețetă unică pentru a înțelege exact de ce au nevoie angajații pentru a performa mai bine, susține Sorina Donisa, Președintele Asociației Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane – AFSRU și CEO Prohuman România.
![](https://revistacariere.ro/wp-content/uploads/2025/02/f09fafde-cbc9-45f8-92ea-abe262b2d627.jpg)
Totul, explică ea, începe de la o analiză clară a realității din companie: cum evoluează businessul, ce așteptări existăm atât din partea organizației cât și din partea angajatilor, și unde apar cele mai mari provocări operaționale.
„O metodă eficientă, care am observat că funcționează bine în companiile care investesc în oameni, este combinarea evaluărilor obiective (analiza performanței, KPI, productivitate) cu discuțiile directe. Este esențial ca liderii de echipă să fie implicați activ, să identifice care sunt punctele de blocaj în procesele operaționale și ce competențe sunt necesare în echipă pentru a performa”, explică Sorina Donisa.
De asemenea, punctează ea, un alt aspect important este că nevoile de formare nu sunt doar despre competențe tehnice, ci și despre capacitatea echipelor de a lucra eficient împreună, de a inova și de a se adapta la schimbare.
Pentru că, subliniază, de multe ori, angajatorii investesc în traininguri foarte specifice, dar ignoră dezvoltarea unor abilități esențiale precum gândirea critică, colaborarea eficientă sau adaptabilitatea: „Un lucru pe care l-am învățat din experiență este că angajații știu cel mai bine unde au nevoie de sprijin, dar nu toți se simt confortabil să spună deschis acest lucru”.
De aceea, recomandă Sorina Donisa, este important ca orice strategie de formare să fie conectată nu doar la cerințele pieței, ci și la obiectivele organizației: „Nu investim în training doar de dragul de a bifa o activitate, ci pentru a obține rezultate concrete: echipe mai eficiente, oameni mai bine pregătiți și o organizație mai competitivă”.
Supraviețuirea profesională. Cum pot angajații din diferite generații să țină pasul cu schimbările
Indiferent de generație, problema nu este dacă trebuie sau nu să înveți lucruri noi – este o certitudine că trebuie, confirmă Donisa. Întrebarea este însă cum înveți eficient, astfel încât să rămâi relevant în piața muncii și să te adaptezi la schimbările inevitabile.
Pentru că, afirmă ea, realitatea este că nu toată lumea are același stil de învățare. În funcție de generație, există diferențe în modul în care oamenii procesează informațiile, dar și în ceea ce îi motivează.
Iată care ar fi, în opinia Sorinei Donisa, aceste diferențe:
- Cei peste 50 de ani au deja o experiență solidă și învață cel mai bine prin exemple practice, schimb de experiență și mentorat. Din discuțiile cu mulți profesioniști seniori, am observat că mulți nu se opun schimbării, dar vor să înțeleagă „de ce” și „cum” se aplică noile competențe în realitatea lor profesională.
- Generația X (40-50 ani) este pragmatică și orientată spre rezultate. Acești angajați nu sunt interesați de cursuri teoretice sau tendințe „la modă”, ci de informație aplicabilă imediat. De aceea, trainingurile eficiente pentru această categorie sunt cele care îi ajută să își îmbunătățească performanța concretă și să gestioneze mai bine echipele sau noile tehnologii.
- Millennials (29-44 ani) sunt deja obișnuiți cu schimbarea, pentru ei, cel mai bun mod de învățare este cel care le oferă flexibilitate și autonomie – cursuri online, microlearning, acces rapid la informație. De asemenea, le place să învețe prin experimentare și să își vadă progresul rapid.
- Generația Z (sub 29 de ani) este complet digitalizată și consumă informația în mod fragmentat. În cazul lor, provocarea nu este accesul la cunoștințe, ci filtrarea lor – au nevoie să învețe cum să distingă informațiile relevante de zgomotul digital. În plus, cum sunt la început de carieră, trebuie să pună accent pe experiențe practice și să își construiască o bază solidă de competențe.
CITEȘTE ȘI: Lecții de leadership alături de Generația Z
„Fiecare generație învață diferit, dar succesul ori supraviețuirea profesională nu ține de vârstă, ci de capacitatea de a evolua continuu. Cei care rămân curioși, flexibili și deschiși la schimbare nu doar că vor simți ritmul și vor ține pasul cu piața muncii, ci vor fi cei care o vor modela”, conchide Sorina Donisa.
Nu rata în edițiile viitoare:
Cum ajutăm tinerii să treacă prăpastia dintre școală și piața muncii. Ce competențe punem între teorie și practică
Foto: ID 52237416 © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com