Tony Robbins: Emotia e motorul vietii (video)

Avem cu totii minti extraordinare si toti stim sa gandim. Putem face ideile sa se materializeze si sa lucreze in interesul nostru. Dar nu mereu. Nu intotdeauna suntem capabili sa ne urmarim interesul, pentru ca intervine emotia si circuitele creierului incep sa functioneze diferit. E uimitor sa privim felul cum functioneaza lumea la nivel intelectual! Iar cei mai inteligenti dintre noi fac asta cu mintea lor foarte des.

Robbins ne invita pe toti sa ne intrebam unde ne situam astazi pe traiectoria personala, din doua motive. Intai, ca sa contribuim mai mult la societatea in care traim si, apoi, ca sa ii intelegem pe ceilalti mai bine, ca sa ii apreciem mai mult. Sa cream acele conexiuni care pot pune capat problemelor cu care se confrunta lumea astazi. Problemele omenirii se vor amplifica tocmai din cauza acelor tehnologii care ne leaga si care ne fac sa ne intersectam unii cu altii. Din aceasta interactiune nu rezulta intotdeauna un punct de vedere comun, in care „toata lumea intelege pe toata lumea si toata lumea apreciaza pe toata lumea”, iar aceasta este sursa conflictului.

Timp de 30 de ani, Robbins a avut o singura obsesie: „Ce anume schimba calitatea vietii oamenilor? Ce anume ii face sa aiba performante diferite?” De la el, oamenii asteapta acum raspunsuri. Robbins este solicitat, de exemplu, sa ofere consiliere psihologica atunci cand un sportiv sufera o cadere in timpului unui meci si nu isi poate reveni, desi echipa sa conduce cu cinci puncte. Sau i se cere telefonic sa intervina atunci cand copiii ameninta sa se sinucida. Pana acum, n-a dat gres niciodata, iar el spune ca acest lucru se datoreaza unei foarte bune intelegeri a nevoilor umane.

Asadar, cand il suna cineva care are o performanta de realizat, Robbins incearca sa afle, in primul rand, ce poate determina o schimbare, ce il poate motiva pe respectivul individ sa se autodepaseasca si sa aduca o contributie societatii? Robbins spune ca avem doua lectii de invatat. Una este o stiinta: aceea de a avea realizari, de a reusi sa facem la superlativ tot ce facem. Stiinta este simpla, odata ce stim regulile. Putem invata codul. Facem asta si asta si vom obtine rezultate. Odata ce stim regulile jocului, il putem juca.

Cealalta lectie, mult mai greu de insusit, este arta implinirii. Are mare legatura cu ceilalti. De multe ori, ajungem sa ii vedem pe cei in care am investit toate resursele noastre, carora le-am acordat dragoste, bucurie, mangaiere, educatie si bani, ca ajung sa isi traiasca viata intr-o clinica de dezintoxicare. Asta, in timp ce altii, care nu s-au bucurat de grija nimanui, ba chiar au crescut in suferinta – de orice natura ar fi ea, fizica ori emotionala – ajung sa fie cei care contribuie cel mai mult la progresul societatii.

Deci, intrebarea pe care si-a pus-o Robbins este de ce ni se intampla asta? Ce anume ne modeleaza? El spune ca, fara sa facem terapie, traim intr-o cultura a psihanalizei. Avem incredintarea ca suntem trecutul nostru. Si toti consideram ca biografia noastra este acelasi lucru cu destinul nostru. Ca trecutul este si viitorul nostru. Si, desigur, de multe ori, e adevarat ca traim ancorati in trecut. Dar asa stau lucrurile la nivel intelectual.

Decizia, puterea suprema

Cand Robbins ii intreaba pe oameni „E ceva ce n-ati reusit sa realizati in viata?”, ei de regula raspund „Da”. Cand ii intreaba de ce n-au reusit sa realizeze un obiectiv sau altul, ei raspund ca n-au avut cunostintele necesare. Ca n-au avut bani. Ca n-au avut timp, ca le-a lipsit tehnologia sau ca n-au avut un manager destul de bun. Toti dau vina pe lipsa unor resurse, ceea ce poate fi adevarat. Se poate ca au lipsit banii sau cunostintele sau tehnologia, dar, de cele mai multe ori, ceea ce le-a lipsit cu adevarat a fost inventivitatea.

De regula, emotiile sunt cele care blocheaza capacitatea oamenilor de a intelege intelectul si capacitatea altor oameni. Deci, daca stapanim un anumit tip de emotie, putem sa realizam orice ne propunem. Daca suntem destul de creativi, destul de inventivi, putem ajunge la inima oricui. Daca nu avem bani, dar suntem destul de creativi si determinati, vom gasi drumul. Aceasta este resursa suprema.

Oamenii invoca deseori faptul ca nu au avut resursele necesare, dar de ce sa depindem de resursele exterioare? Pe ce ne concentram noi gandul? Caci lucrul asupra caruia ne concentram, in mod constient sau inconstient, incepe sa capete o semnificatie si ajunge sa produca o emotie.

Deciziile pe care le luam pot schimba cursul istoriei. Ganditi-va la Rosa Parks, prima femeie afro-americana care a refuzat sa cedeze locul unui alb si sa treaca in spatele autobuzului. Sau la ciclistul profesionist, Lance Armstrong, care dupa ce a fost diagnosticat cu cancer, nu numai ca nu s-a retras din circuitul sportiv, dar a si castigat de sapte ori la rand Turul Frantei. La el, a triumfat taria psihologica si stapanirea emotionala. Iata genul de contributie pe care o pot avea fiintele umane.

Modelul dv. despre lume este ceea ce va formeaza pe termen lung. El functioneaza ca un filtru al realitatii. Pe baza lui luati decizii. Cand vrem sa influentam pe cineva, trebuie sa aflam mai intai ce il influenteaza deja. Mai intai, trebuie sa stim care este obiectivul sau, ce urmareste. Nu simplele sale dorinte si ganduri, ci mult mai mult, nevoile sale reale.

Robbins a identificat sase nevoi universale ale fiintei umane. Odata ce aflati care este obiectivul care va motiveaza, trebuie sa gasiti si harta care duce catre el, adica acel sistem de convingeri care va modeleaza nevoile. Nevoile unora ii indeamna sa distruga lumea, ale altora ii indeamna sa o creeze, sa construiasca ceva.

Prima este securitatea individuala. Oamenii vor sa aiba certitudinea ca nu vor avea de suferit si ca se vor simti confortabil. Dar ce ironie, cand sunt foarte siguri de ceva, se plictisesc si vor putina varietate. Asa ca se naste urmatoarea nevoie: surpriza. Vrem varietate si vrem sa fim luati prin surprindere, daca se poate, intr-un mod placut. Urmatoarea nevoie este de recunoastere. Vrem sa fim speciali, unici, importanti. Putem obtine asta castigand multi bani sau devenind foarte spirituali. Unii dintre noi, facandu-si un tatuaj. Aceia dintre noi lipsiti de cultura, educatie, credinta, resurse si inventivitate nu pot obtine atentia celorlalti decat prin violenta si chiar sunt in stare sa-si riste viata pentru a iesi in evidenta. De aceea, spune Robbins, exista violenta de cand lumea si va continua sa existe, din nevoia unora de a se simti unici si diferiti.

O alta nevoie universal umana este aceea de apartenenta (si de dragoste). Multi oameni se casatoresc pentru ca iubirea ii sperie si pentru ca nu vor sa fie raniti. Ne putem satisface si altfel aceasta nevoie de apartenenta: prin intimitate, prietenie, rugaciune sau retragandu-ne undeva in natura.

Daca aceste prime patru nevoi tin de personalitatea noastra, atunci ultimele doua tin de spiritualitatea noastra si de ele depinde sentimentul nostru de implinire. A cincea nevoie este, asadar, nevoia de dezvoltare. Daca relatia ta personala nu evolueaza, daca businessul pe care il conduci nu se dezvolta, daca tu nu cresti in nici un fel, Robbins sustine ca nu mai conteaza nici cati bani castigi, nici cati prieteni ai, nici cati oameni tin la tine: te simti nefericit. Or, motivul pentru care ne dezvoltam este ca sa avem ceva valoros de oferit.

Pentru ca ultima si cea mai importanta nevoie a fiintelor umane este aceea de a avea o contributie la aceasta lume. Si pentru ca toti stim, constient sau nu, ca secretul vietii este daruirea. Ca niciodata nu va fi vorba despre mine, ci despre noi. E parte din cultura noastra. Si orice om care a daruit vreodata stie ce satisfactie enorma poti obtine din asta.

Deci, nevoile noastre sunt in mare aceleasi, dar obiectivul pe care ni-l stabilim ne face sa fim diferiti si ne propulseaza pe traiectorii diferite. Pe masura ce inaintam intr-o directie, se contureaza si destinatia sau destinul nostru. Aici intervine si ceea ce Robbins numeste harta, sistemul propriu de operare. Pe harta unora scrie: trebuie sa-ti salvezi semenii cu orice pret, chiar daca aceasta ar insemna sa-ti pui viata in pericol. Acestia isi aleg sa fie pompieri. Au aceeasi nevoie de recunoastere pe care o avem cu totii, doar ca harta lor e diferita.

Robbins spune ca odata ce iti stii obiectivul si ai harta, trebuie sa adaugi emotie. In limba engleza exista 6000 de cuvinte care desemneaza emotiile umane, dar cele pe care le experimentam cel mai des in cursul unei saptamani sunt mai putin de douasprezece.

Robbins le-a cerut oamenilor sa faca o lista, in care sa treaca de-o parte emotiile negative si de cealalta, emotiile pozitive cu care se confrunta cel mai des. S-a dovedit ca emotiile cele mai frecvente sunt cele negative si ii fac nefericiti.

El atentioneaza ca avem nevoie sa invatam sa ne cunoastem emotiile, ca sa le putem face sa lucreze in favoarea noastra. Convingerea lui este ca oamenii incep sa traiasca cu adevarat si sa caute emotii pozitive doar atunci cand se confrunta cu amenintarea mortii. A observat asta la bolnavii in faze terminale sau la cei care sunt in situatia de a pierde pe cineva drag. Sfatul lui Robbins pentru noi este sa incepem sa ne exploram reteaua de ganduri, de convingeri, de emotii si de nevoi care ne guverneaza, pentru ca doar asa vom avea tot mai multe de daruit si de castigat. Si sa incepem sa daruim fara nici o ezitare semenilor nostri, pentru ca este singurul lucru care ne face sa ne simtim cu adevarat impliniti. Al doilea sfat al sau este sa incercam sa ii observam pe ceilalti, dar nu doar la nivel intelectual, ci la nivel de simtire, ca sa aflam ce ii motiveaza. Este singura modalitate prin care putem schimba lumea in care traim.

Anthony Robbins a lucrat in calitate de consilier al liderilor din intreaga lume. Este o autoritate recunoscuta in psihologia de leadership, in tehnica negocierii si ciclul de viata al organizatiei. El a primit numeroase distinctii pentru capacitatile sale de strateg si eforturile sale umanitare. Fundatia Anthony Robbins ofera asistenta tinerilor, cetatenilor in varsta, persoanelor fara adapost si ofera alimente unui numar de trei milioane de persoane din 56 de tari in fiecare an de ziua Basket Brigade. Discursurile sale motivationale, cartile si CD-urile sale au ajuns la un public format din 50 milioane de oameni din 100 de tari.