„Viitorul Europei nu poate fi scris fără o Românie prezentă, vocală și implicată. Extremismul, dezinformarea și ura nu pot fi tolerate” | Interviu cu Victor Negrescu, Vicepreședinte al Parlamentului European

Ne-a unit nu doar geografic, ci și prin valori comune: libertate, democrație și respect pentru drepturile fiecăruia dintre noi.

Ne-a oferit șansa de a călători, de a învăța, de a lucra oriunde, fără granițe, împreună, indiferent de diferențele dintre noi. Și ne-a arătat cât de important este să fim solidari unii cu alții.

Recunoaștem sau nu, simțim zi de zi cum ne-a făcut viața mai bună. Mai demnă.

Astăzi este ziua ei. Ziua Europei. Dar, pentru România, în 2025, 9 Mai nu mai poate fi o simplă zi festivă. Trebuie să devină un moment de adevăr. Un moment de asumare.

România e o țară aflată la răscruce. Iar 9 Mai e un prilej bun să aleagă ferm, cu luciditate și curaj: Încotro?

În fața neîncrederii care sapă tot mai adânc, în fața tentațiilor populiste tot mai vocale, în fața acestui curent care îi pune sub semnul întrebării valorile fundamentale, 9 Mai 2025 trebuie să fie pentru România un act de voință, un moment în care să-și asume responsabilitatea de a apăra acest proiect.

Sunt multe de spus, contextul politic de azi umbrește orice dorință de celebrare. Dar știu că fiecare dintre noi ar trebui să facă mai mult. Fiecare, după puterea, conștiința și rostul lui.

De aceea, eu, astăzi, de ziua ei, am ales să-i ofer în dar ceva care să-i facă bine: o conversație sinceră, deschisă și plină de sens, cu un român care îi trăiește și îi respiră zi de zi valorile – Victor Negrescu, europarlamentar și Vicepreședinte al Parlamentului European.

Despre Uniunea Europeană ca proiect de pace. Despre Uniunea Europeană ca o comunitate clădită pe valori. Despre ce înseamnă, cu adevărat, să fii european într-o vreme în care solidaritatea e pusă la încercare. Despre vulnerabilitățile noastre, dar mai ales despre speranță, despre cum putem păstra România și Europa pe drumul lor cel bun… Despre toate acestea am vorbit.

Luați-vă răgaz să citiți. Pentru că și România, și Europa au nevoie, poate mai mult ca oricând, să-și reconfirme valorile, dar și de oameni care cred cu adevărat în ele.

Pe 9 mai sărbătorim 75 de ani de la Declarația Schuman, care propunea o Europă unită pentru a face războiul „nu doar de neimaginat, ci practic imposibil”. Altfel spus, Uniunea Europeană s-a născut dintr-un vis al păcii. Astăzi, însă, se vorbește tot mai mult despre apărare și securitate. Este Uniunea Europeană suficient de pregătită pentru a-și apăra valorile și autonomia strategică, în contextul actualelor crize și tensiuni internaționale?

Proiectul european și-a atins obiectivul fixat în urmă cu 75 de ani, transformând un continent măcinat de războaie într-o comunitate construită pe pace, cooperare și solidaritate. Prea multă lume ia de-a gata această extraordinară reușită care părea pentru generația bunicilor noștri imposibil de atins. Totodată, este o realitate că, astăzi, Uniunea Europeană se confruntă cu o realitate geopolitică profund schimbată. Lumea nu mai este aceeași, iar fantoma războiului bântuie tot mai mult. Tocmai de aceea, este nevoie de o regândire a proiectului european pornind de la apărarea valorilor noastre și a modului nostru de viață.

Să ne sperie această provocare?

NU! Nu trebuie să ne sperie această nouă provocare. Uniunea Europeană a trecut, în ultimii ani, printr-o succesiune de crize fără precedent la care a reușit să facă față cu brio chiar și atunci când mulți vedeau sfârșitul proiectului european. De la criza economică, la pandemia de COVID-19, de la agresiunea rusă în Ucraina, la crizele energetice și sociale, Uniunea Europeană a ieșit întârită pentru că a reușit să rămână unită. Dar în fața tuturor acestor crize suprapuse, e clar că nu mai putem funcționa după logica obișnuită. Cred cu tărie că avem nevoie de o Uniune mai puternică, mai rezilientă, mai umană, mai capabilă să acționeze rapid și coordonat pentru a-și apăra cetățenii și a rămâne relevantă la nivel global.

Apărarea, astăzi, nu înseamnă doar tancuri sau granițe securizate. Înseamnă și securitate cibernetică, infrastructuri critice, independență tehnologică și energetică. Înseamnă să investim în inovare, în educație, în cercetare, în rețele digitale și în capacitatea noastră industrială comună. Așa cum a subliniat și Raportul Draghi, avem nevoie de o strategie industrială europeană reală și de investiții masive în viitorul nostru comun. Totodată, trebuie să privim aceste direcții economice în complementaritate cu drepturile sociale prezentate în Raportul Letta. Este esențial să investim mai mult în educație, în formare continuă, în sănătate, în protejarea și dezvoltarea comunităților noastre locale.

Dumneavoastră concret, ce ați făcut până acum pentru a susține o Europă mai unită și mai eficientă, dar și pentru a consolida rolul României în acest proiect comun?

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și responsabil de negocierile privind bugetul UE pentru anul 2025, am reușit să obțin fonduri suplimentare exact în toate aceste domenii-cheie privind fondurile europene prin prisma nevoii de a avea un impact cât mai mare și cât mai bun în viețile oamenilor. Am susținut constant ideea că doar printr-o acțiune comună și ambițioasă putem garanta suveranitatea și competitivitatea Europei.

România nu mai poate, însă, doar aștepta ca Europa să decidă, trebuie să fie parte activă a acestui efort și să își prezinte propria sa viziune privind viitorul Uniunii Europene. Nu mai suntem un nou stat membru și avem, în plus, toate atuurile să devenim un pol de stabilitate și securitate în sud-estul Europei. Securizarea flancului estic și rolul strategic al Mării Negre trebuie să rămână priorități atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru NATO. Viitorul Europei nu poate fi scris fără o Românie prezentă, vocală și implicată. Dar pentru a face acest lucru trebuie să abordăm cu profesionalism acțiunea noastră europeană.

Sunt voci care afirmă că proiectul european ar avea nevoie de un nou „moment Schuman”. Ce ar trebui să conțină, după părerea dumneavoastră, o astfel de declarație adaptată timpurilor noastre? Care ar fi valorile și prioritățile pe care Uniunea Europeană ar trebui să le reafirme și să le urmeze în acest context atât de delicat, de incertitudine (economică și geopolitică) cu posibile implicații pe termen lung?

Un nou „moment Schuman” trebuie să fie, fără echivoc, un apel la acțiune și la reînnoirea încrederii cetățenilor în proiectul european. Europa de astăzi are nevoie de lideri care nu doar că înțeleg complexitatea vremurilor, ci care au și curajul să propună direcții clare. Avem nevoie de o Uniune Europeană care își protejează cetățenii și investește în ei, care rămâne fidelă valorilor fondatoare și care are ambiția să inoveze, să se reformeze și să inspire.

Ca profesor, dar și ca europarlamentar implicat activ în reformarea politicilor europene, cred cu tărie că educația trebuie să fie una dintre valorile de bază reafirmate în acest nou cadru. Educația este temelia unei democrații funcționale și cheia formării unor cetățeni activi, responsabili și informați. Deși, conform principiului subsidiarității, politicile educaționale sunt în responsabilitatea statelor membre, Uniunea Europeană trebuie să joace un rol mai vizibil și mai eficient de coordonare și sprijin. Niciun copil nu mai trebuie lăsat în urmă, trebuie să combatem activ abandonul și eșecul școlar, dar și să ne asigurăm că cetățenii, indiferent de vârstă, au acces la formare continuă pentru a putea avea un job sigur și mai bine plătit.

Tocmai din acest motiv am propus adoptarea unui Plan European pentru Educație, idee pe care am prezentat-o și în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei. În paralel, m-am luptat pentru ca 10% din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență să fie dedicate educației. Pentru România, asta a însemnat obținerea a 3 miliarde de euro bani europeni pentru a fi investiți în școli modernizate, centre pentru învățământ dual, oportunități reale pentru tineri.

Mai mult, am inițiat primul intergrup din Parlamentul European dedicat educației și competențelor, susținut deja de peste 100 de europarlamentari. Obiectivul nostru este clar: să determinăm Comisia Europeană și statele membre să aloce mai multe fonduri europene pentru modernizarea sistemelor de învățământ și formare continuă, integrarea tehnologiilor emergente și dezvoltarea competențelor digitale. Totodată trebuie să venim cu noi inițiative concrete. Mă bucur, de altfel, că printr-un proiect pilot inițiat de mine, astăzi mii de persoane din Uniunea Europeană pot avea acces la cursuri gratuite de educație antreprenorială.

În afară de Educație, ce ar mai trebui să cuprindă topul priorităților?

Pe lângă educație, noua declarație europeană ar trebui să reafirme în mod ferm valorile fundamentale: democrația, statul de drept, justiția socială și coeziunea. Extremismul politic, dezinformarea, ura nu pot fi tolerate. Răspunsul nostru trebuie să fie dublu: reglementări europene clare, dar și investiții în educație, coeziune socială, combaterea sărăciei și excluziunii.

Am spus recent, în plenul Parlamentului European, că politica de coeziune este coloana vertebrală a solidarității europene. Fără ea, riscăm să împărțim Europa în „cei care excelează” și „cei uitați”. Europa trebuie să evolueze împreună.

Nu în ultimul rând, cred într-o Europă a cetățenilor și asta înseamnă mai multă transparență, o democrație participativă reală și o luptă eficientă împotriva corupției. În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European cu responsabilități în domeniul integrității instituționale, am inițiat reforme pentru întărirea cooperării cu Parchetul European (EPPO) și OLAF, tocmai pentru a demonstra că Europa își asumă integritatea ca prioritate.

Așadar, un nou moment Schuman trebuie să reafirme faptul că Europa înseamnă unitate în diversitate, curaj în fața schimbării și încredere în forța noastră comună de a construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii europeni.

Cum vedeți poziția României în acest nou tablou european? Suntem vulnerabili? Suntem pregătiți să răspundem acestor provocări? Ce măsuri ar trebui să adoptăm pentru a ne întări poziția în Uniunea Europeană și a ne asigura că vom face față presiunii și provocărilor externe?

România a intrat în 2025 marcând o etapă simbolică: 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Este, dacă vreți, un „majorat european” care ne obligă să privim spre viitor cu mai multă maturitate, încredere și determinare. Acest moment a fost dublat de o reușită istorică pentru țara noastră, mai exact integrarea completă în spațiul Schengen, un obiectiv la care am muncit constant, alături de colegii mei, în ultimul deceniu.

În continuare, trebuie să depășim complexul de „stat membru mai nou” și să ne afirmăm ca parteneri egali în construcția europeană. Pentru asta, e nevoie să ne întărim capacitatea administrativă, profesionalismul în relația cu instituțiile europene și, mai ales, să implicăm cetățenii în mod real. România nu este doar beneficiară, ci și contributor la acest proiect comun.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European, cred cu tărie că România trebuie să își definească clar prioritățile în Uniune, să își dezvolte capacitatea de negociere în dosarele esențiale și să influențeze în mod direct deciziile europene, inclusiv în ceea ce privește alocările bugetare. Din această perspectivă, în calitate de responsabil din partea grupului social-democraților pentru Planurile Naționale de Redresare și Reziliență și de raportor al legislativului european privind implementarea acestui mecanism, am susținut activ prelungirea cu un an a finanțărilor europene pentru proiectele mature, o măsură necesară pentru atingerea obiectivelor specifice acestor planuri.

Un alt domeniu în care România poate juca un rol strategic este digitalizarea. Prin amendamentele pe care le-am depus, am reușit să includ digitalul între prioritățile bugetului Uniunii Europene pentru anul 2026 și viitorul buget european pe termen lung. Suveranitatea digitală este esențială pentru viitorul nostru, într-o lume în care depindem tot mai mult de tehnologii dezvoltate în afara Europei.

România are avantajul unei generații de tineri talentați, inovație locală și infrastructură competitivă, elemente care ne pot transforma într-un pol regional de digitalizare. Dar aceste tehnologii noi trebuie să fie accesibile tuturor. Pentru acest lucru, trebuie să democratizăm și să facilităm accesul la formarea continuă printr-un parteneriat cu mediul de afaceri, comunitățile locale și instituțiile de învățământ.

Pentru a răspunde direct întrebării dumneavoastră, consider că dincolo de vulnerabilitățile care afectează întregul spațiu european, România are un potențial real să fie un lider în Uniunea Europeană. Nu ne lipsește nimic pentru a ne asuma un rol activ, vizibil și constructiv în definirea Europei de mâine. Avem resursele umane, susținerea instituțiilor europene și, cel mai important, dorința de a fi parte din soluțiile care răspund provocărilor globale.

Mediul de afaceri și corporate din România arată cel mai bine potențialul pe care îl avem. Este momentul să avem mai multă încredere în forțele noastre, să fim mai bine organizați și mai curajoși în asumarea rolului nostru în Uniunea Europeană.

Sursa foto: Victor Negrescu, europarlamentar și Vicepreședinte al Parlamentului European

CITEȘTE ȘI: Fericiți, dar cu rezerve! Românii și satisfacția la locul de muncă | STUDIU