Care sunt principalele provocări pentru mediul de afaceri în 2025

Începutul anului 2025 a venit cu o dublă presiune pentru mediul de afaceri din România: intensificarea controalelor fiscale și un val de modificări legislative cu impact direct asupra costurilor și conformării fiscale. Mediul economic este deja tensionat, iar aceste schimbări amplifică incertitudinile și obligă companiile să-și regândească strategiile de operare și de raportare.

Val de controale fiscale

Conform datelor ANAF, anul 2024 a marcat o creștere semnificativă a activității de control: peste 21.000 de inspecții fiscale, cu 2,8% mai mult față de anul anterior, au generat obligații suplimentare de peste 5,5 miliarde lei – aproape dublu comparativ cu 2023. În mod covârșitor, aceste ajustări au vizat companiile, care au fost nevoite să suporte peste 98% din suma stabilită suplimentar.

„Controalele fiscale nu mai sunt evenimente punctuale, ci o practică recurentă, extinsă la toate domeniile de activitate. Vedem o creștere și în ceea ce privește controalele inopinate, verificările documentare și cele asupra situației fiscale personale a persoanelor fizice. Mai ales verificările documentare, deși mai puțin invazive, sunt tot mai utilizate de ANAF și pot fi preludiul unor inspecții fiscale complete”, afirmă Daniela Zar, Tax Partner, TPA România.

În 2024, au fost înregistrate peste 29.000 de astfel de verificări, în creștere cu 45% față de 2023, însă paradoxal – sumele stabilite au fost mai mici. Acest lucru poate indica fie o eficiență redusă în selectarea cazurilor cu risc, fie o reacție de conformare crescută din partea contribuabililor.

Digitalizarea fiscală, cu două tăișuri

Transformarea digitală a relației dintre contribuabili și ANAF continuă să schimbe radical modul în care este administrată fiscalitatea. Odată cu extinderea obligației de raportare SAF-T și implementarea e-Factura și e-TVA, autoritățile fiscale au la dispoziție un volum fără precedent de informații în timp real, ceea ce duce la un control mult mai strict și automatizat al conformării.

„Noile instrumente digitale oferă autorităților un nivel de vizibilitate fără precedent. Orice inconsecvență, întârziere sau omisiune în raportare poate genera automat un semnal de alarmă și conduce la solicitări de documente justificative sau chiar la declanșarea unor inspecții fiscale. Pentru companii, acest lucru înseamnă nu doar investiții în tehnologie și instruirea personalului, ci și un control intern mult mai riguros asupra fluxurilor financiare și fiscale”, explică Daniela Zar.

Lipsa resurselor – fie ele umane, fie tehnologice – rămâne un obstacol semnificativ în adaptarea întreprinderilor mici și mijlocii la aceste cerințe tot mai sofisticate.

Modificări fiscale de impact

Pe lângă controalele sporite, anul 2025 a adus o serie de modificări fiscale care rescriu regulile jocului pentru numeroase companii:

• Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la 250.000 euro, cu o nouă scădere programată la 100.000 euro din 2026, obligă mii de firme să treacă la regimul de impozitare pe profit, ceea ce presupune nu doar taxe mai mari, ci și un efort administrativ sporit.
• Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% afectează atractivitatea investițiilor și diminuarea veniturilor nete ale antreprenorilor.
• Eliminarea facilităților fiscale în domeniile IT, construcții, agricultură și industrie alimentară a condus la creșterea semnificativă a costurilor salariale și la pierderea de competitivitate.
• Reintroducerea „taxei pe stâlp”, sub forma unui impozit de 0,5% pe construcții, ridică probleme de interpretare, în special în ceea ce privește activele vizate și valoarea de impozitat.
• Impozitul suplimentar pentru grupurile multinaționale, introdus prin Legea 431/2023, creează obligații de raportare și conformare pentru firmele afiliate la grupuri cu venituri globale de peste 750 milioane euro. Acest impozit, aferent anului 2024, va trebui calculat și plătit până la 30 iunie 2026.

„Aceste schimbări afectează planurile financiare ale companiilor, inclusiv bugetele, politicile de remunerare și strategiile de investiții. IMM-urile sunt în mod special vulnerabile – fie sunt nevoite să suporte costuri mai mari, fie să-și restructureze activitatea pentru a rămâne sub noile plafoane fiscale”, atrage atenția Daniela Zar.

CITEȘTE ȘI: Opt din zece organizații anticipează creșterea investițiilor în AI | STUDIU

Foto: TPA