Neuronii-oglindă, misterioasele celule care ne țin empatici și uniți în lunga distanțare socială

”Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești!”

Câți dintre noi nu am auzit acest proverb în copilărie și adolescență, cuvinte simple prin care părinții sau bunicii încercau să ne avertizeze de impactul major pe care anturajul îl are asupra noastră, de influența bună sau mai puțin bună a celor în compania cărora ne petreceam cel mai mult timp.

Psihologia explică lucrul acesta prin teoria celor 5 persoane de care ne înconjurăm în mod obișnuit, și care, prin felul în care ne stimulează, ne pot ridica sau coborî. Dr. David McCellend, cercetător și specialist în psihologie socială la Harvard, spune că aceste 5 persoane determină până la 95% din succesele sau eșecurile noastre în viață.

Desigur, întrebarea care se naște este: ”cine pe cine influențează/învață?”.

Răspunsul este simplu însă, explică psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI): ”Suntem mai ușor influențați de cantitate, de existența mai multor oameni de o anumită tipologie și de o anumită frecvență de repetare a comportamentelor, deciziilor, motivațiilor, strategiilor, obiceiurilor etc. Ceea ce apare mai mult sau mai des cantitativ reprezintă factorul care va produce schimbarea/influența”. În realitate, pot fi mai mulți sau mai puțini de 5, subliniază ea, dar este clar că aceste persoane ajung în timp să ne definească. Și nu sunt simple teorii, influența aceasta chiar poate fi explicată științific.

Neuronii-oglindă, a căror existență la nivelul cortexului cerebral a fost descoperită în anul 1996 de Giacomo Rizzolatti împreună cu echipa sa din Parma, Italia, sunt cei direct responsabili pentru evoluția noastră. Aceștia ne-au permis de-a lungul veacurilor să învățăm rapid prin imitare, să absorbim fără efort informația în subconștient, pentru ca, mai apoi, să o proiectam și răspândim din nou în lume prin propriile noastre acțiuni, mod de gândire și abilități dobândite.

”Cu ajutorul neuronilor-oglindă, putem imita și aduce în viața noastră strategii de succes care să ne ducă mai ușor și mai sigur la modul de viață dorit, alegând să fim mai mult timp în preajma oamenilor de la care avem ceva de învățat, care au succes cel puțin pe unul dintre planurile mari ale vieții: sănătate, relații personale, relații sociale, finanțe. Ne putem ajuta de existența acestui tip de neuroni pentru a învăța să ne atingem mai ușor obiectivele de orice tip ar fie ele. Putem învăța să ne atragem prosperitatea, abundența în viața noastră, atât pe plan profesional și financiar, cât și relațional, al sănătății, al existenței unui timp liber de calitate, al unei stări de împlinire interioară etc”, confirmă psihologul Laura-Maria Cojocaru.

Ce sunt neuronii-oglindă

Ei reprezintă o clasă specială de celule nervoase, cu rol în cunoașterea directă, automată și inconștientă a mediului înconjurător. Neuronii-oglindă sunt activați nu doar atunci când îndeplinim o acțiune, ci și atunci când observăm cum e îndeplinită de altcineva, ei reprezentând mecanismul neural prin care acțiunile, intențiile și emoțiile altora pot fi înțelese în mod automat, formând baza biologică a empatiei. Cercetătorii susțin că neuronii-oglindă sunt responsabili pentru evoluția noastră, pentru că apariția lor la nivelul cortexului cerebral i-a permis omului să învețe rapid prin imitare. De exemplu, neurosavantul Vilayanur Ramachandran, director al Centrului pentru Studiul Creierului şi Mecanismelor Cognitive de la Universitatea din San Diego, este de părere că apariția acestui sistem complex a făcut posibil ca orice descoperire a unui membru al unei comunități să poată fi copiată și răspândită rapid la nivel orizontal în cadrul grupului, dar și transmisă vertical trans-generațional. Toată această transmitere a informației prin imitare s-a propagat în proporție geometrică în rândul populației, creând astfel cultura, fundamentul civilizației.

Neuronii-oglindă, acordul fin dintre noi și emoțiile celorlalți

Perioada actuală însă, în care recomandarea prioritară este păstrarea distanțării sociale, ne ține departe de prieteni, de colegi, de anturaj. Cum ținem aprinși neuronii-oglindă? Cum păstrăm în echilibru relațiile interumane, controlul gândurilor și sentimentelor în aceste condiții?

”Trăim într-o perioadă în care tehnologia ține cu noi și ne facilitează accesul unul la celălalt mai rapid. Chiar dacă nu este același lucru, e bine să ne antrenăm pentru a observa și a ne bucura că este! Deci focusul să fie pe ceea ce știm, putem și avem deja și pe ceea ce putem face nou sau diferit, adică pe soluții și resurse. Astfel, ne putem păstra un mod de gândire util și o stare emoțională în echilibru”, recomandă psihologul. Cu alte cuvinte, cea mai sănătoasă cale este cea a acceptării și adaptării la context. Costul, respectiv riscul, afirmă ea, poate fi faptul că ne obișnuim cu comoditatea de acasă și cu o doză de distanțare de relațiile concrete. Beneficii însă sunt, ne atrage atenția, rămânem în contact atât cu persoanele dragi, cât și cu cei de la care avem de învățat ceva, rămânem în contact cu informația și rămânem în contact cu accesul la resursele de orice tip, zilnic necesare.

Și emoțiile trec dincolo de ecranul calculatorului, drept dovadă, reamintește ea, în lunga distanțare socială, una dintre valorile care ne-au ținut (și încă ne țin) uniți este empatia. Iar neuronii oglindă au o legătură directă cu abilitatea noastră de a o simți.”Empatia este acea capacitate a unui individ de a înţelege starea emoţională a celuilalt, de a percepe ceea ce percepe celălalt, deci, parţial, starea interioară a unei persoane este creată prin empatie şi în noi înşine. Empatia are o mare importanță în reglarea comportamentului, deoarece oamenii nu ar putea colabora eficient dacă nu s-ar adapta la starea emoţională a celor din jur, iar neuronii-oglindă au rolul de a acorda trăirile proprii cu cele ale altor persoane”, explică psihologul Laura-Maria Cojocaru.

Să nu uităm însă că, în toată această perioadă, prioritară este sănătatea. Acest lucru înseamnă redirecționarea timpului și energiei mai mult către activități care susțin sistemul imunitar. De exemplu, recomandă ea: o alimentație echilibrată atât calitativ, cât și temporal (ore de masă), un somn bun și la ore propice regenerării celulare (22,00 – 02,00 noaptea), căutarea și menținerea de practici care să aducă relaxare fizică și liniștirea minții (tehnici de relaxare și meditație, yoga, psihoterapie, filme și cărți motivaționale), cursuri și grupuri online de dezvoltare personală pe diverse teme de interes (sănătate, familie, cuplu, profesie, finanțe etc.), accesarea de cursuri de reconversie profesională (dacă se dorește sau sunt necesare), căutarea și menținerea atenției pe persoane pozitive, care au strategii bune de relaxare fizică și psiho-emoțională, strategii de adaptare, strategii bune de redefinire, o bună capacitate de observare a oportunităților și menținere a focusului pe soluție, precum și o bună disciplină în acțiunea către obiectiv.

Upgrade

După mai bine de 10 ani de când ghidează oamenii cu scopul de a-i determina să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare, Laura-Maria Cojocaru ne explică și cum se produce acest ”upgrade”, astfel încât să luăm de la cei din jur tot ce este mai benefic pentru noi și, astfel, să ne putem îmbunătăți și folosi la maxim potențialul.

În acest sens, precizează ea, cu ajutorul neuronilor-oglindă, putem copia în mod inconștient de la persoanele de succes de care am ales să ne înconjurăm fizic (atât cât este posibil în această perioadă), cât și virtual următoarele:

1. Limbajul verbal, non-verbal și para-verbal
2. Modul de gândire
3. Comportamentul
4. Acțiunile
5. Modalități de stabilire a obiectivelor
6. Modalități de planificare a pașilor necesari atingerii obiectivelor
7. Disciplina realizării pașilor necesari atingerii acestora
8. Strategiile de succes utilizate
9. Modalități de auto-motivare și menținere a energiei, a focusului pe obiectiv
10. Creșterea capacităților de adaptare, de negociere, de flexibilitate (pentru o găsire mai rapidă de soluții), învățare și dezvoltare continuă
11. Modalități de relaxare, alimentație, odihnă, încărcare cu energie, petrecere a timpului liber de calitate.

”Acceptând noul ca atare și căutând resurse atât în noi înșine, cât și în exterior, resurse care să ne ajute în procesul inerent de schimbare și, nu în ultimul rând, exersând răbdarea și învățarea continuă, putem deveni mai abili și mai agili în fața crizelor, ne putem construi și păstra reziliența”, ne sfătuiește, în final, psihologul.

---

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 268
Pentru abonare, click aici