Ce ai învățat despre tine din ultimele trei luni de muncă și de ce e fix momentul să te uiți la asta

De multe ori, trecem peste începuturi și finaluri fără să le onorăm. Lunile curg, taskurile vin, inboxul se umple. Și totuși, în trei luni se poate schimba o stare. Se poate construi (sau pierde) încredere. Se poate seta un nou ritm sau, dimpotrivă, se poate instala oboseala tăcută.

Trei luni nu e puțin. E timp suficient ca să se fi întâmplat ceva important. Și e, totodată, suficient de recent ca să-ți amintești clar cum și ce ai simțit, ce te-a motivat sau ce te-a consumat. Tocmai de aceea, acum e un moment bun să faci un pas înapoi și să te întrebi sincer: ce am învățat despre mine din ultimele luni de muncă?

Ce ai dus mai bine decât credeai

Începem de obicei cu ce nu ne-a ieșit. Cu ce am greșit, cu ce am fi putut face „mai bine”. Dar dacă ai schimba un pic unghiul?

Poate ai gestionat o situație tensionată cu calm. Poate ai spus un „nu” important. Poate ai învățat ceva tehnic de care te-ai tot ferit. Poate ai cerut ajutor. Și asta a fost o victorie.

Privirea asupra propriei evoluții cere timp și onestitate, dar și blândețe. Ce-ai dus cu capul sus în ultimele luni? Chiar dacă n-a văzut nimeni, chiar dacă n-a fost pe slide-ul de final.

Ce ți-a lipsit cu adevărat

În goana zilnică, uităm să observăm ce ne seacă. Sau, mai grav, începem să credem că e „normal” să fim mereu pe fugă. Dar poate ai avut momente în care ai simțit clar: aici m-am deconectat.

Poate a lipsit timp pentru gândire. Poate n-ai avut spațiu să fii creativ. Poate a fost prea multă presiune tăcută. Sau prea puțin feedback. Uneori, nu lipsa taskurilor ne afectează, ci lipsa sensului. Asta merită văzut, scris, numit.

Ce te-a surprins la tine

Trei luni sunt destule pentru revelații mici. Să vezi că ai mai multă răbdare decât credeai. Sau mai multă nevoie de autonomie decât ai recunoscut. Că îți plac proiectele în care e haos la început. Sau că ai nevoie de structură, oricât te-ai considerat „flexibil”.

Autodescoperirea nu e un proces teoretic. Se întâmplă în fiecare interacțiune, în fiecare moment în care te surprinzi că reacționezi diferit. Dacă ai fost atent la tine în ultimele luni, sigur s-au întâmplat lucruri. Întrebarea e: ai avut când să le vezi?

De ce e fix momentul să te uiți la asta

Pentru că încă e proaspăt. Pentru că încă mai poți ajusta ritmul, comunicarea, direcția. Pentru că nu trebuie să aștepți finalul de an ca să faci un „reset”. Poți să-l faci acum.

Aceste reflecții nu sunt un moft, sunt busola ta. Fără ele, mergi pe pilot automat. Cu ele, începi să lucrezi (și să trăiești) mai aproape de cum îți face bine.

Poate iei 30 de minute azi. Poate deschizi un document gol și scrii ce ai învățat, ce ai dus greu, ce ai vrea să schimbi. Nu pentru raportare, ci pentru tine.

CITEȘTE ȘI: Cum îți poți construi o carieră care reflectă ce e important pentru tine

Foto: ID 148127977 © Delstudio | Dreamstime.com