Longevitate în carieră | Alexandru Mironov – Vocea care a adus știința în casele românilor

Revista CARIERE continuă rubrica „Longevitate în carieră”, dedicată celor care sfidează trecerea timpului și reușesc să fie un exemplu de succes chiar și la vârste înaintate. Astăzi vorbim despre Alexandru Mironov, jurnalist, scriitor și om de știință, cunoscut pentru emisiunile sale de popularizare a științei, activ în domeniu de peste 50 de ani.

Pasiunea pentru știință s-a născut devreme

Alexandru Mironov s-a născut în 1942, într-un sat de la marginea fostului județ Soroca. A crescut într-o familie care a prețuit educația. Tatăl, profesor de matematică, i-a fost primul mentor. Încă din adolescență, Alexandru Mironov a fost atras de întrebările esențiale despre lume, viață și univers. În interviul acordat în exclusivitate revistei CARIERE, mărturisește: „Am fost fascinat de întrebările mari. Nu m-au interesat niciodată banii, ci sensul. Am vrut să înțeleg unde ne aflăm în acest cosmos.” Această dorință l-a dus către fizică și matematică, dar mai ales către comunicare publică, unde și-a pus în slujba oamenilor cunoștințele și curiozitatea. A reușit ceea ce puțini pot: să transforme știința în poveste.

De la literatură la televiziune

În anii ’70, a debutat în literatura science-fiction cu povestirea Performanță, remarcată rapid de criticii genului. A publicat apoi mai multe volume, printre care Alte sute de ani și Enigmatic, pământul. Publicul l-a asociat mereu cu fascinația pentru viitor și tehnologie.

Emisiunile sale de la TVR au redefinit popularizarea științei în România. Seria Știință și imaginație a devenit emblematică în anii ’80. A fost primul jurnalist român care a relatat direct din bazele spațiale sovietice. „Am fost primul jurnalist român care a relatat de acolo. Era un vis devenit realitate. Acolo am înțeles cât de mult contează cooperarea internațională.”

Un promotor al educației și cercetării

În anii ’90, Alexandru Mironov a preluat funcția de ministru al Tineretului și Sportului. A încurajat implicarea tinerilor în știință și tehnologie. A militat pentru modernizarea laboratoarelor școlare. A susținut lansarea programului Orizont 2000, dedicat elevilor cu aptitudini științifice.

A continuat să scrie, să conferențieze și să modereze emisiuni radio și TV. Colaborează cu Radio România Cultural și reviste de profil științific. Crede cu tărie că „România are potențial în domeniul cercetării”.

Despre Lună, Marte și misiunile în care se scrie viitorul

În cadrul interviului, Alexandru Mironov a vorbit pe larg despre actualele mize ale cercetării spațiale. „Se construiește acum o economie a cosmosului. Oameni ca Elon Musk, Jeff Bezos și alții au îles că spațiul va fi următoarea mare frontieră economică.” A explicat și de ce Luna revine în centrul atenției marilor agenții spațiale: „Nu ne întoarcem pe Lună doar ca să arborăm steagul. Ne întoarcem pentru că acolo vom avea ateliere, baze industriale, zone de extracție.” „Se va face producție acolo. De exemplu, cel mai scump lucru este lansarea, scosul din gravitația Pământului. Dar de pe Lună, cu gravitație de 1/6, încărcându-te cu oxigen din gheața topită, cu combustibil de rachetă, de acolo poți pleca oriunde. Luna devine o rampă naturală.”

În viziunea sa, Luna va deveni o veritabilă platformă logistică pentru zboruri către Marte. Iar Marte va fi următorul pas natural. „Marte va fi cucerit. Nu vorbesc doar de trimis roboți. Vorbesc de colonizare, de terraformare. Iar România trebuie să prindă acest tren.”

România și șansa de a fi în echipa câștigătoare

„Avem minți extraordinare. Am văzut tineri români care uimesc NASA, ESA, centre universitare din toată lumea. Ce ne lipsește este viziunea strategică, susținerea pe termen lung. Dacă aș avea din nou 30 de ani, m-aș implica într-un proiect de cercetare aplicată, într-un parteneriat internațional. Aș lucra la tehnologii spațiale sau la interfețe om-mașină. Acolo se scrie istoria.”

A subliniat și ideea că investițiile în știință aduc randamente uriașe: „În economia cosmosului, la fiecare dolar băgat, scoți 600 împrejur. 1600 la 100 renta cu vibrat și pământ. Cu Pământul nu poți face așa ceva.”

Popularizarea științei: o datorie, nu un hobby

„M-am simțit dator să explic. Să-i fac pe oameni să nu se teamă de ADN, de calculatoare, de spațiu. Să-i fac curioși.” A povestit și cum a realizat primele reportaje din cosmodroamele sovietice, cum a vorbit cu cosmonauți, cum a văzut lansări de rachete: „A fost o epocă incredibilă. Erau oameni care trăiau pentru o idee comună: să ducem umanitatea dincolo de Pământ.” Spune despre sine că se simte încă de folos societății ca om. „Sunt un povestitor de povești de știință pe care lumea le poate accepta.Simt că într-adevăr sunt de folos cu ceea ce fac”.

Un „frate” al comunității științifice

Alexandru Mironov a vorbit cu emoție despre unitatea și spiritul comunității științifice: „Știință și tehnică întinde mâna colegială și frățește. E un limbaj care unește oameni din toate colțurile lumii.” Jurnalistul consideră că „știința e o formă de solidaritate, e un act de încredere în viitor”. Crede că singurul „lucru” care ne mai poate uimi în Univers este creierul uman: „Cel mai puternic instrument, cea mai teribilă mașinărie pe care cosmosul o are este creierul omenesc. Acesta ajunge la o sută de miliarde de neuroni. Este un mister. Este cel mai sofisticat obiect cunoscut din univers.” Această convingere reflectă profunda lui admirație față de misterele minții umane și nevoia de cercetare interdisciplinară.

Longevitate prin vocație

Alexandru Mironov nu este doar un veteran al presei științifice, ci o voce vie a progresului, o punte între generații. La peste 80 de ani, vorbește cu aceeași pasiune despre Lună, Marte, ADN și viitorul digital – ca în anii când aducea „știința în sufragerie”.

A demonstrat că longevitatea profesională nu vine din rutină, ci din regăsirea sensului, din dorința constantă de întelegere și împărtășire a informației. Într-o lume grăbită și adesea superficială, Alexandru Mironov rămâne un model rar de consistență, claritate și curaj intelectual.

Despre Alexandru Mironov

• A fost ministru al Tineretului și Sportului în perioada 1993–1996.
• A realizat sute de emisiuni de popularizare științifică la TVR și Radio România.
• A publicat peste 10 volume de literatură științifico-fantastică și eseuri.
• A participat ca jurnalist la lansări spațiale și evenimente internaționale de știință.
• A primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură SF, în anul 1983.

CITEȘTE ȘI: Dumitru Prunariu: Dincolo de zbor, o viață dedicată explorării spațiului

Foto: printscreen YouTube TEDx