Capsula vieţii, inventată şi comercializată de un român

Există însă şi o veste bună. Acum avem şansa să ne salvăm vieţile, în caz de seism, indiferent despre ce intensitate vorbim. Mircea Manolescu, un inventator român, comercializează modulul individual de protecţie antiseismică, cunoscut şi ca Super Shelter, capsula antiseismică ori cuşca vieţii. Din păcate, pentru că momentan nu există o producţie în serie, costul unei astfel de capsule nu este la îndemâna fiecăruia, acesta ajungând până la 2.600 de euro.

Modulul individual de protecţie antiseismică

Capsula antiseism gândită de Mircea Manolescu, inginer constructor la bază, care deţine şi un doctorat obţinut la Institutul Naţional de Ştiinţă Aplicată din Lyon, Franţa, a fost brevetată încă de acum opt ani, în 2005, şi de atunci a fost prezentată atât în ţară, cât şi în străinătate, obţinând numeroase distincţii. „Am prezentat-o la expoziţii internaţionale de inventică, precum Geneva, Bruxelles, Pittsbourgh (cea mai mare din lume), Iaşi, Bucureşti şi de fiecare dată a fost distinsă cu medalia de aur şi cu diploma de excelenţă. Cea mai importantă distincţie este „The most outstanding inventor”, acordată de World Intelectual Property Organisation, şi diploma de merit acordată de EMERCOM – Ministerul Federaţiei Ruse pentru Situaţii de Urgenţă", spune cu mândrie inginerul.

Ideea unei astfel de capsule a apărut după o experienţă proprie. Inventatorul se afla într-un apartament situat la etajul şase al blocului „Patria“, moment în care a simţit o vibraţie puternică şi era convins că începe un cutremur, însă, în final, s-a dovedit a fi doar efectul unor maşini de mare tonaj care treceau pe stradă. „Ştiind că blocul nu ar mai rezista unui cutremur major, mi- am imaginat că mai sunt câteva secunde până începe să se prăbuşească“. La scurt timp după această experienţă, a apărut şi ideea, care s-a materializat cinci ani mai târziu.

Se poate supravieţui în capsulă chiar şi 30 de zile

Cu ajutorul capsulei antiseismice se poate supravieţui chiar şi la prăbuşirea unui bloc de 150 de etaje. Modulul individual de protecţie avertizează de iminenţa unui cutremur cu 20 de secunde înainte de producerea acestuia. Tot ce trebuie să facă o persoană, în caz de cutremur, este să se plaseze în interiorul modulului şi să aştepte să treacă pericolul. Concret, această invenţie arată ca o cutie de 1 m x 0,7 m şi 1 m înălţime, în care încap până la trei persoane – un adult, confortabil, doi adulţi sau un adult şi doi copii. Asta, deşi numele său de botez a fost „modul individual de protecţie antiseismică.“

Capsula antiseism cu nume de scenă Super Shelter este realizată din trei materiale: structura este din oţel, în interior are căptşeală de polyfoam (burete) şi în exterior un scut de fibră de sticlă. La interior are şi o pânză rezistentă prinsă în chingi puţin elastice de structura de rezistenţă, formând astfel un şezlong care asigură o poziţie confortabilă ce nu jenează circulaţia sângelui. Dotarea minimă pentru un astfel de modul presupune apă pentru câteva zile, eventual hrană uscată, iar ca echipament o baliză electronică pentru a fi găsit sub dărâmături, staţie emisie- recepţie, radio, iluminat cu leduri, opţional acumulator şi DVD.

Foarte compact, modulul rezistă cu uşurinţă la sarcini de zeci de tone-forţă, în funcţie de natura solicitării, putând ajunge până la 100…120 tone-forţă. Modulul individual de protecţie este destinat salvării vieţii utilizatorului în timpul unui seism şi asigurării condiţiilor de supravieţuire până la încetarea pericolului sau, în cazul în care imobilul se prăbuşeşte, până la eliberarea ocupantului, oferindu-i protecţie chiar şi în timpul operaţiei de descarcerare.

Testată în condiţii severe

Capsula a fost testată în condiţii mult mai severe decât în cazul unui seism, cu ocazia unei demolări a unei clădiri prin explozie. De asemenea, demolarea prin explozie se face într-un mod mult mai violent decât demolarea din cauza cutremurului. Cele două structuri metalice testate în acest caz au fost amplasate într-o clădire de 36 de metri înălţime din Capitală: una la cota +6.00 şi cealaltă la +30.00, ceea ce corespunde plasării la etajul 2 şi la 10, într-un bloc cu 12 niveluri. Ambele structuri s-au recuperat intacte după degajarea de sub dărâmături, deci persoanele care s-ar fi aflat în interiorul modulelor ar fi supravieţuit atât în momentul demolării clădirii, cât şi după aceea, până la sosirea echipelor de descarcerare. Această invenţie ar fi potrivită pentru zonele seismice recunoscute – Japonia, estul SUA, Mexic, Chile, Turcia, Grecia, Iran -, dar, cum nicio tragedie nu vine neanunţată, ar fi bine să se regăsească în casa fiecăruia dintre noi. De altfel, potrivit celui care a obţinut brevetul pentru această invenţie, în capsulă se poate sta confortabil patru zile, dar se poate supravieţui chiar şi 30 de zile. Altfel, modulul poate sta în dressing, folosită ca piesă de mobilier, etc.

Costul unei astfel de capsule se ridică la 2.600 de euro

O astfel de capsulă costă acum 2.600 de euro, însă, dacă ar exista o producţie de serie, costul ar scădea considerabil. Mircea Manolescu nu s-a ocupat însă deloc de marketing sau vânzare, preferă să îşi concentreze întreaga atenţie spre creaţie.

Pe lângă Super Shelter – numele de scenă al capsulei antiseismice, Mircea Manolescu a inventat şi sisteme de protecţie a locuinţelor. Este vorba despre un avertizor antiseismic, despre un tablou electric inteligent şi despre un sistem de închidere a gazului şi a apei. Cum funcţionează sistemul smart? Cu 30 de secunde înainte de unda de şoc, avertizorul intră în funcţiune, omul se duce în cuşca antiseismică, iar gazul, curentul electric şi robinetele de apă sunt închise automat de tabloul inteligent. „Cele mai mari tragedii cauzate de un cutremur nu sunt legate doar de prăbuşirea clădirilor, ci şi de izbucnirea unor incendii. Prin acest sistem putem să prevenim aceste situaţii tragice. În acest moment, sistemul inteligent funcţionează într-un bloc şi în trei şcoli din Capitală”, a mai spus Mircea Manolescu.

Inventatorul mai are şi alte idei. Însă partea financiară îl ţine pe loc. Până acum, a investit în capsula antiseismică în jur de 150.000 de euro. Pentru că pasiunea lui s-a dovedit a fi extrem de costisitoare, inginerul este dispus ca la viitoarele brevete să se alăture unui partener. Acesta din urmă trebuie să poată să susţină taxele aferente brevetelor, fabricării prototipurilor şi prezentării la saloanele de inventică internaţionale.

Articol preluat din Revista Cariere de august. Pentru detalii legate de abonare, click aici