Eşecul şi multiplele lui feţe, în ochii antreprenorilor români

Mihai Marcu, președintele Medlife, crede că dacă la americani eșecul în afaceri nu e văzut ca un lucru foarte important şi viața merge mai departe, la noi te știe toată lumea. ”La noi totul ține de percepție, probabil de asta teama de eșec este atât de mare”, spune el.

Dar sunt şi alţi antreprenori care spun că au învăţat lecţii dure, atunci când vine vorba de eşecuri în afaceri.

”În 1996, am avut un contract cu Uzina Dacia și am pierdut 180 de milioane de lei, pentru care am stat în tranșee și am luptat timp de 3 ani pentru a evita falimentul”, a spus Mircea Tudor, președinte MB Telecom.

Percepţia eşecului diferă şi de la o generaţie la alta, mai ales că unii sunt căliţi, iar ceilalţi sunt doar idealişti. Astfel că, 37% dintre antreprenori văd teamna de eşec drept o barieră în viitoarele afaceri, față studenți care sunt în procent de 20%. Eşecul este văzut ca prilej de învățare de 29% dintre afaceriști, pe când studenții sunt doar 22%. Doar unul din nouă antreprenori consideră că eşecul este cauzat de lipsa abiltăţilor sau greşeli de business. Studenţii sunt mai puţin indulgenţi, 19% dintre ei cred că acestea sunt cauzele eşecului în afaceri.

Autorităţile pun piedici…

Rucsandra Hurezeanu, directorul general al Ivatherm, acuză de ineficiență autoritățile statului şi consideră că o parte din eșecurile din privat sunt legate de activitatea entităților publice.
Şi şeful City Grill arată cu degetul administraţia greoiae.

”E clar că nu poți să ai succes dacă încerci să rezolvi toate problemele. Antreprenorii trebuie să știe că vor avea dificultăți, mai ales că întreg sistemul se reformează”, a declarat Dragoș Petrescu, CEO al grupului City Grill.

Din punct de vedere al acţiunii autorităţilor pentru determinarea unei schimbări în percepţia antreprenoriatului şi a eşecului în afaceri, guvernul are printre pârghii legislaţia insolvenţei şi falimentul firmelor, dar şi programe guvernamentale de mentorat şi popularizare a antreprenoriatului.

Dacă eşecul are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori nu vor alege calea antreprenoriatului. „De exemplu, dacă statul nu penalizează excesiv antreprenorii oneşti care ajung în această situaţie de insolvenţă, iar creditori privaţi sunt sunt încurajaţi să aibă o abordare similară, se poate reduce în mod direct, prin măsuri legislative şi administrative ale autorităţilor una dintre cele mai importante bariere în a deveni antreprenor: frica de eşec”, se arată în studiul EY România.

…Dar şi ajută

Noul Cod al Insolvenţei, adoptat la jumătatea anului trecut, care reglementează insolvenţa, reorganizarea companiilor şi falimentul acestora, creează un mediu mai corect şi mai transparent faţă de vechile reglementări.

În acelaşi timp, acesta instituie o procedură mai clară, conform căreia o societate în incapacitate de plată răspunde în faţa creditorilor sau îşi poate atrage protecţia legii, solicitând ea însăşi deschiderea procedurii de insolvenţă.

„În acelaşi timp, frica de eşec poate fi modelată prin programe guvernamentale de schimbare a atitudinilor culturale. Astfel de programe se bazează pe încurajarea liderilor de business locali care să ofere din timpul lor mentoratului şi pe facilitarea oportunităţilor de networking pentru antreprenori, aceştia cunoscând astfel alţi antreprenori şi legând conexiuni de business”, se mai arată în studiu.

În acest sens, Direcţia de Politici Antreprenoriale şi Implementare Programe pentru IMM-uri, din Ministerul Energiei , IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, a început să implementeze programe de mentorat şi de popularizare a opţiunii antreprenoriale.