Cum putem deveni mai creativi

Cel mai bun lucru cu care putem începe este să fim conștienți de barierele mentale pe care unii dintre noi ni le fixăm zi de zi, și nu numai în legătură cu creativitatea.

1. Căutăm răspunsul „corect”.

Nu există un răspuns corect decât din anumite puncte de vedere. Chiar dacă ele formează majoritatea, acest lucru nu înseamnă că nu mai există un răspuns corect. Gândiți-vă numai la următorul exemplu: Răspunsul la întrebarea „Ce semn urmează după o operație?” poate fi atât semnul „=”, cât și o cicatrice!

2. Încercăm mereu să fim logici.

Logica nu este atotcuprinzătoare! Ne privează de emoții, iar atunci când suntem emoționați, mintea ne zboară mai liberă decât de obicei și putem avea idei la care altfel, cu logica noastră „perfectă”, nu ne-am fi gândit. Sau ne privează de situațiile „anapoda”. De exemplu, este extrem de logic că un restaurant să ceară bani pentru mâncare. Cum ar fi un restaurant în aer liber unde clienții ar plăti numai pentru timpul petrecut? Iar mâncarea și băutura ar fi gratis sau foarte-foarte ieftine…

3. Urmăm cu strictețe regulile.

Dacă toate lucrurile pot fi îmbunătățite, atunci limitele, arbitrare, de altfel, de gândire și comportament ar trebui să fie mereu depășite. Tabla de scris a fost neagră ani de-a rândul și se putea scrie pe ea doar cu cretă albă sau de culoare foarte deschisă. Cineva a încălcat regula „Tabla de scris este neagră” și a făcut-o albă, inventând whiteboard-ul.

4. Suntem extrem de practici.

Nu este deloc o plăcere atunci când lucrurile merg bine să te apuci să-ți pui întrebări de genul „Cum ar fi dacă…?”, însă tocmai această întrebare a dus de foarte multe ori către răspunsuri și soluții surprinzătoare. Un exemplu care îmi vine în minte acum este cel al lui Ford. Pe vremea lui percepția generală era aceea de „Oamenii vin la muncă.” El s-a gândit: „Cum ar fi dacă ar veni munca la oameni?” Și astfel a inventat liniile de producție.

5. Evităm ambiguitățile.

Creativitatea poate fi blocată atunci când suntem extrem de obiectivi și specifici. Un exercițiu de dezvoltare a creativității care lasă loc interpretărilor este acela în care cursanții primesc câteva fotografii cu câteva persoane în diverse ipostaze și sunt puși să spună propria poveste despre acea situație. Față de o situație dată nu trebui să avem toate detaliile pentru a o rezolva, din contră, ambuguitățile pot duce la rezolvări altfel de negăsit.

6. Ne este teamă să nu greșim.

Teama de a greși ne paralizează și nu ne lasă să acționăm, chiar și atunci când avem idei bune. Din păcate trăim într-o societate care penalizează greșelile, înca din școala, însă, este extrem de evident că cele mai bune lecții sunt cele date de propriile greșeli și nu de repetițiile îndelungate asupra unor concepte… Plus că se spune că becul s-a inventat după mii de încercări nereușite…

7. Uităm să ne jucăm.

Experiența minunată a jocului dispare, din păcate, prea repede și prea brusc, iar după o anumită vârstă parcă chiar fugim de el.

Un exemplu de joc în creativitate este combinarea aleatorie de cuvinte, concepte, probleme și situații. Gândiți-vă numai la telefonul mobil, față de cel de acum 20 de ani. Câte alte industrii, în afară de telecom, înglobează în el?

8. Devenim prea specializați.

Cu cât suntem mai specializați, cu atât ne afundăm mai tare în „cutiuța” noastră și nu mai vedem aproape deloc și din alte perspective. De multe ori, cele mai bune idei vin de la consultanți externi fără nicio legătura cu business-ul respectiv și, la fel mai sus, din răspunsurile la întrebarea „Cum ar fi dacă…?” În „naivitatea” lui un astfel de consultant poate emite o astfel de întrebare, pe când unui specialist nici măcar nu i-ar trece prin cap. De ce? Pentru că lucrurile sunt foarte clare pentru el!

9. Evităm situațiile penibile.

Umorul și situațiile mai ciudate pot descătușa creativitatea. Dacă ni s-ar spune că ar trebui să ne punem fiecare dintre noi în situația de a fi „tapet”, mulți dintre noi s-ar putea uita cel puțin ciudat… Și totuși, patronul unei mici firme de tapet din SUA s-a gândit la acest lucru: „cum m-aș simți dacă aș fi tapet? Ce griji aș avea?” și a ajuns la concluzia că tapetului îi este teamă de incendii. La acea vreme tapetul se făcea din vinilin, polipropilenă și alte materiale care sunt extrem de toxice când ard. El a reușit să facă tapet din fibră de sticlă, rezistent la foc și netoxic și astfel a concurat de pe altă poziție cu uriașele companii producătoare de tapet de pe piață, câștigând din piața lor în mod vertiginos.

10. Spunând „Eu nu sunt creativ”.

Acest lucru chiar blochează creativitatea. S-a facut un studiu timp de un an asupra angajaților unei edituri, iar diferența dintre grupul „creativ” și cel „non-creativ” era dată de percepție: persoanele creative credeau că sunt creative, iar cele care nu erau creative nu credeau că sunt.

Așadar, creativitatea nu este un dar genetic sau un accident, ci este rezultatul intenției noastre de a deveni mai inventivi, mai creativi. Cu cât vom exersa mai mult, cu atât vom ajunge să găsim soluții din ce în ce mai suprinzătoare și, de ce nu, și mai utile!

Dana Burghel – Work–Life Balance Coach

Oblio Learning – authentically different