Legătura dintre politica europeană şi omul simplu

Ceea ce ne propunem prin prezentul articol e să găsim nişte reţete pentru o mai bună comunicare a proiectului european, astfel încât românii să îşi păstreze eurofilia şi să nu devină eurosceptici, ca alţi europeni.

Pentru români, aderarea la UE a însemnat în primul rând, în materie de aşteptări, libertate de circulaţie – cu corolarul posibilităţii de a munci în UE – şi săculeţe cu bani europeni. Dacă în materie de circulaţie şi muncă, în ciuda unor restricţii încă existente, a fost de muncă – cel puţin înainte de criza economică -, în materie de bani europeni, românii au trecut de la extaz la agonie. Într-adevăr, spre deziluzia multor români, banii europeni s-au „dat” – atât cât s-au dat – pe bază de proiecte şi nu de repartizare, din plan central sau local. Sărăcia, nevoia, nu a fost un criteriu de selecţie, ci proiectarea de succes, UE ne dă, dar nu ne bagă în traistă.

În consecinţă, dacă vrem să apropiem politica europeană de cetăţean, e nevoie de o comunicare pragmatică, realistă şi în acelaşi timp pozitivă: da, UE e un proiect de succes indiferent de ştirile pe care le auziţi cu privire la eurozonă şi absorbţia noastră de fonduri europene, da, România poate fi o poveste de succes, haideţi să ne organizăm. Avem nevoie aşadar de o comunicare mai proactivă, bazat pe oportunităţi prezentate realist.

Din păcate, s-a pierdut o parte din entuziasmul media faţă de afacerile europene, asta şi pentru că actorii instituţionali de profil nu mai au nici ei pasiunea şi energia de altădată. În 2007, am început cu entuziasm, în 2013 parcă am obosit să ne mai pese, şi UE mai e doar a cincea roată la căruţă. Or, în contextul în care atât de multe lucruri se decid la Bruxelles (75% din legislaţia „naţională”) sau de pe urma relaţiei cu Bruxelles-ul (Schengen, mecanismul de cooperare şi verificare în materie de justiţie ş.a.), acest lucru trebuie să se schimbe. Alegerile europarlamentare din mai 2014 sunt o şansă care nu trebuie ratată, atât în sine, cât şi ca perspectivă: dacă lăsăm afacerile europene să amorţească, va fi foarte greu să le resuscităm când vom fi la cârma UE, în 2019.

Un suflu nou pro-european e imperios necesar şi pentru toţi cei implicaţi până acum în afaceri europene, fie că vorbim de oameni din ministerele româneşti, din administraţia bruxelleză sau de sfera politică, fie că discutăm de oameni care au încheiat capitole de negociere cu UE, de funcţionari care duc greul aprobării proiectelor europene sau de oamenii politici ai momentului. Avem nevoie mai mult ca oricând de o alianţă pentru succesul României în afacerile europene; vă propun aşadar să ne organizăm în plan central şi să comunicăm cu oamenii în plan local. Să dăm, dincolo de negativismul politicii în plan naţional, o speranţă justificată şi elegantă, cu privire la perspectiva europeană.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles de 15 ani. Predă cursul de “Tehnici de comunicare în UE” la universităţi din Bucureşti, Bruxelles şi Gorizia (Italia). Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Încă din 2007 a lansat blogul www.casaeuropei.blogspot.com, cu obiectivul declarat: “Este un blog de opinie despre Uniunea Europeană şi despre modul cum românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane”.