Responsabilitatea socială, nevoia umană a companiilor de a ajuta

Acestea au ca scop atât sprijinirea unui proiect – în domeniul verde al ecologiei, în cel al sănătăţii sau binefacerii – , cât şi implicarea unui număr cât mai mare de oameni, cu alte cuvinte responsabilizare. În acest mod devin responsabili oamenii din comunitate, dar şi angajaţii companiei, care participă, de cele mai multe ori, ca voluntari în diversele proiecte ale angajatorului.

Până la urmă, cui i se pare ceva nou să adune hârtie pentru reciclare, să planteze un copac, să ajute la strângerea gunoaielor de pe spaţiul verde? Desigur, persoanele care au prins perioada comunistă nu cunosc aceste proiecte sub numele de voluntariat, ci ca acţiuni impuse ale partidului. Cu toate că aveau la bază ideologii foarte diferite, modelele de implicare de atunci şi cele importate după 1989 din Occident se întâlnesc totuşi într-un punct: există undeva în conştiinţa umană dorinţa de a ajuta. Iar această dorinţă a fost implementată şi de către companiile care şi-au creat programe de responsabilitate socială (CSR).

Şi angajaţii se implică

Conform ultimului raport de CSR, în România companiile optează pentru programe care vizează practicile de afaceri responsabile social (30,14%), acţiuni filantropice (20,55%), programe de marketing social. Mai puţini dezvoltă programe care urmăresc promovarea unei cauze, voluntariat în comunitate sau marketing legat de o cauză. Cu toate acestea, multe firme au învăţat cum să îşi atragă propriii angajaţi în acţiunile de responsabilitate socială, atât pentru a-i scoate din mediul stresant de business, cât şi pentru a-i implica în viaţa de zi cu zi a societăţii în care îşi desfăşoară activitatea.

Luna trecută, pe 28 mai, la Opera Naţională Bucureşti, a avut loc festivitatea de premiere a celei de-a X-a ediţii a Galei Societăţii Civile. Câştigătorii au fost desemnaţi dintr-un total de 176 de proiecte, înscrise de ONG-uri sau grupuri de iniţiativă. În cadrul festivităţii au fost acordate în total 63 de premii. Marele premiu a fost câştigat de Fundaţia pentru SMURD.

Cu toate că există şi în România o implicare susţinută în această zonă, se pune şi întrebarea: ce are de câştigat până la urmă compania din aceste proiecte? Una dintre cele mai faimoase replici legate de această temă aparţine laureatului Nobel Milton Friedman, care a numit proiectele de responsabilitate socială „o ipocrită aranjare a obiectelor în vitrină”. Desigur, este şi acesta un punct de vedere. Dar, ideea că marile firme pot să facă un bine ajutând nu este nouă.

CSR (Corporate Social Responsibility) este o concepţie referitoare la contribuţia pe care trebuie să o aibă companiile la dezvoltarea societăţii moderne. De-a lungul timpului, această contribuţie a fost teoretizată diferit de mai multe curente de gândire. Iniţiativele „responsabile” ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development etc.

Pe măsură ce statele şi instituţiile internaţionale şi-au dat seama că adoptarea principiilor de CSR de către companii serveşte obiectivelor de dezvoltare durabilă, a apărut şi nevoia unor standarde internaţionale pentru a defini ce înseamnă un „comportament corporativ dezirabil”.

Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sunt trei dintre cele mai importante instituţii care s-au implicat în elaborarea unui cadru care să definească CSR şi să stabilească indicatorii prin care poate fi evaluat în mod transparent.

Indiferent de felul în care erau numite aceste programe de CSR, toate se refereau la iniţiative ale corporaţiilor care se adresau comunităţilor şi care aveau în vedere ecologizarea, protecţia mediului, sănătatea populaţiei, ajutorarea celor în nevoie şi nu numai.

De unde vine totuşi replica lui Milton Friedman? Este cu adevărat greu, mai ales în lumea tehnologizată de azi, în care toate informaţiile ajung cu o viteză nemaiîntâlnită pe toate canalele de comunicare, să faci ceva pe ascuns. Iar, dacă suntem sinceri, rezolvarea problemelor sociale sau de altă natură ale unei comunităţi nu pot fi ignorate, deoarece sunt aducătoare de imagine pentru companie. Se întâmplă ca în cazul miliardarilor despre care pomeneam la început: în timp ce programele guvernamentale sau acţiunile filantropice sunt nenumărate, pentru a se remarca din mulţime, filantropii şi-au creat propriile fundaţii: Bil Gates, Rockefeller, Soros şi lista poate continua.

Dar companiile care aleg să fie responsabile social nu îşi permit să nu fie şi morale. După criza economică, dar şi înainte, principalii vinovaţi pentru probleme sociale, pentru probleme de mediu au fost corporaţiile. Companiile sunt percepute în general ca organisme care se dezvoltă pe spinarea comunităţilor în care funcţionează, fie că se bazează pe zona în care este deschisă o fabrică, pe angajaţii pe care îi au într-un oraş, ori pe cumpărătorii produselor lor. Mai mult decât atât, într-o primă instanţă, cu cât firmele au decis să se implice social, cu atât mai mult au fost blamate pentru ceea ce fac.

Dar, conceptul de valoare împărtăşită poate fi definit ca politicile şi practici de exploatare, care sporesc competitivitatea unei companii, în timp ce, simultan, cresc şi condiţiile economice şi sociale în comunităţile în care acestea operează. Crearea de valoare comună se concentrează pe identificarea şi extinderea legăturilor dintre progresul social şi economic.

Conceptul se bazează pe premisa că, atât progresul economic, cât şi cel social trebuie să fie abordate pe baza principiilor de valoare. Crearea de valoare este o idee care a fost mult timp recunoscută în afaceri. Cu toate acestea, companiile au abordat foarte rar problemele sociale şi ale comunităţii.

Acum, companiile se asociază cu ONG-urile şi gândesc mai mult în termeni de valoare. Cei ce câştigă la final sunt cei ajutaţi, iar asta este ceea ce contează.

Responsabilitate socială, alături de clienţi, parteneri, angajaţi

Există companii care se concentrează pe anumite proiecte, fie că sunt în zona de mediu, fie că luptă pentru ajutorarea săracilor sau bolnavilor. Corporaţiile participă activ sau numai financiar, oferind sponsorizări diverselor organizaţii pe care le susţin. În cele mai multe cazuri, companiile îi îndeamnă pe angajaţi să ia parte la acţiunile de voluntariat pentru respectivele proiecte.

Sodexo, la nivel internaţional prin „Better Tomorrow Plan”, şi-a propus implicarea nu numai a angajaţilor, ci şi a tuturor partenerilor, clienţilor şi beneficiarilor, pentru a participa la îndeplinirea a 14 angajamente menite să îmbunătăţească dezvoltarea economică, socială şi protecţia mediului în comunităţile, regiunile şi ţările în care operează.

În România, activitatea Sodexo de responsabilitate socială este desfăşurată în două direcţii, respectiv în zona de mediu, unde hârtia voucherelor şi deşeurile produse de companie sunt reciclate în proporţie de 90%, dar şi în comunităţi. „La nivel mondial, compania Sodexo este recunoscută încă din anul 1996 pentru implementarea iniţiativei «STOP Hunger». Programul este desfăşurat la nivel internaţional prin crearea unui grup de acţiune format din angajaţii proprii, clienţi, furnizori, parteneri şi comunităţile locale, pentru a lupta împotriva sărăciei, vulnerabilităţii sociale şi malnutriţiei”, spune Jean Istasse, General Manager Sodexo România.

Programul „Stop Hunger” a fost iniţiat în România în anul 2003 şi a avut drept obiectiv să ofere sprijin persoanelor aflate în situaţie de vulnerabilitate socială. Demersul a fost gândit pe termen lung, considerând că adevăratul sprijin oferit unei familii este cel sustenabil.

Astfel, în perioada 2003-2010, lunar, 120 de persoane care se aflau în situaţie de dificultate din cauza sărăciei au primit pachete cu alimente. Proiectul a fost desfăşurat în parteneriat cu autorităţile locale şi cu organizaţii nonguvernamentale. De asemenea, angajaţii companiei au participat în acest proiect pe bază de voluntariat, cumpărând produse, împachetându-le şi livrându-le beneficiarilor.

„Stop Hunger“ nu este însă singurul proiect al Sodexo. Tot din anul 2003, compania este alături de Centrul de Zi al Fundaţiei Sf. Dimitrie prin oferirea de ajutor financiar pentru alimente şi medicamente, donarea a două microbuze şi a unui autoturism, utilizate pentru transportul copiilor. În anul 2008, Sodexo a iniţiat o serie de campanii de sensibilizare şi strângere de fonduri sub sloganul „Împreună putem dărui mai multă bucurie!” şi astfel s-a organizat campania „Sate româneşti defavorizate”, care a vizat oferirea de sprijin pentru trei comunităţi foarte sărace din România: Alma Vii (Sibiu), Almăşel (Hunedoara) şi Bolda (Satu Mare), pentru care s-au strâns fonduri şi produse în valoare de 42.972 de euro. În 2009, în cadrul aceluiaşi proiect s-au strâns resurse pentru pacienţii care suferă de boli incurabile în stadiu terminal aflaţi în grija Fundaţiei Hospice Emanuel din Oradea. Peste 5.000 de persoane au făcut donaţii în cadrul acestui proiect, iar campania nu s-a terminat încă. Acum doi ani, împreună cu Crucea Roşie din România s-a desfăşurat o amplă campanie de strângere de fonduri pentru victimele inundaţiilor care au avut loc în iulie 2010. Au fost primite donaţii din partea a peste 2.000 de angajaţi ai clienţilor şi partenerilor Sodexo.

Ce îi determină pe angajaţi să lucreze voluntar pentru aceste cauze sau chiar să contribuie financiar la proiectele companiei? „Plecând de la experienţa noastră, angajaţii sunt dispuşi să participe la activităţi de voluntariat dacă se simt impresionaţi de cauza umanitară susţinută. De peste 40 de ani, angajaţii Sodexo, acum în număr de 391.000 în toată lumea, s-au oferit voluntar în proiectele de responsabilitate socială ale companiei. Aceasta abordare ne caracterizează, este adânc înrădăcinată în cultura companiei noastre“, spune Jean Istasse, General Manager Sodexo România.
În programele umanitare ale companiei sunt invitaţi să participe clienţii, partenerii şi beneficiarii de tichete. Fiecare contribuie cum consideră: donaţii în bani, donaţii în produse (haine, alimente, rechizite, jucării), îşi oferă serviciile sau fac voluntariat.

Alte proiecte ale Sodexo

• Începând cu anul 2007, angajaţii Sodexo şi ai altor parteneri pot dona sânge periodic în cadrul proiectului „Şi tu poţi salva o viaţă. Donează Sânge”. Proiectul este desfăşurat la iniţiativa Sodexo , în parteneriat cu Centrul Naţional de Transfuzie Sanguină al Municipiului Bucureşti. În 2007 compania a primit premiul „Cea mai inimoasă companie”, pentru că a reuşit să mobilizeze cel mai mare număr de donatori.
• În anul 2008 a realizat, în parteneriat cu Medicover şi Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “N. C. Paulescu”, ghidul de nutriţie „Să creştem sănătoşi”, adresat copiilor între 11 şi 14 ani. Scopul acestuia a fost de a promova un stil de viaţă sănătos. Ghidul a fost donat tuturor şcolilor din România, bibliotecilor publice, autorităţilor publice şi centrelor medicale din România.
Proiectele de responsabilitate socială se premiază la nivel internaţional
• februarie 2011 – recunoaştere din partea Sustainable Asset Management (SAM) în cadrul Sustainability Yearbook 2011; pentru al patrulea an consecutiv a obţinut titlurile SAM Sector Leader 2011, respectiv SAM Gold Class 2011;
• august 2010 – Forumul Internaţional pentru Talent al Femeilor din Sodexo (SWIFt) a ocupat locul 5 la ediţia anuală a Innovations in Diversity Awards organizată de catre Diversity Journal;
• martie 2010 – compania a fost desemnată, pentru al doilea an consecutiv, una dintre Cele mai Etice Companii din Lume de către Institutul Etisphere;
•2010 – compania a fost numită lider global în cadrul segmentului său de industrie, pentru a şasea oară, de către Dow Jones Sustainability Index (DJSI);
•2010 – Sodexo ocupă locul I în cadrul Top 50 Companii pentru Diversitate.

Orice client al Garanti Bank poate ajuta comunitatea

În general, companiile aleg să participe în diverse programe de responsabilitate socială ale organizaţiilor nonguvernamentale sau realizează propriile proiecte prin intermediul fundaţiilor comunitare pe care le deţin. Garanti Bank, însă, a decis să meargă mai departe şi să înglobeze în core business-ul lor activitatea de CSR.

„Suntem prima instituție care a lansat, în 2010, un produs prin care oricine poate contribui la protejarea mediului înconjurător, în timp ce folosește serviciile băncii”, spune Virginia Oțel, Communication Leader Garanti Group România. Este vorba despre primul card de afinitate eco din România, WWF Bonus Card, prin care Garanti Bank donează 0,5% din valoarea cumpărăturilor efectuate cu acest card de credit organizaţiei World Wide Fund for Nature (WWF), pentru sprijinirea proiectelor ce vizează conservarea şi protejarea naturii în ariile protejate din Carpaţi, de-a lungul Dunării şi în Delta Dunării, dar şi promovarea dezvoltării socio-economice durabile şi a unui stil de viaţă cu un impact redus asupra mediului. În primii doi ani de la lansarea WWF Bonus Card, fondurile acumulate au fost direcționate de WWF către programe de conservare a unor zone cheie, cum sunt pădurea seculară Strâmbu Băiuț din Maramureș și pădurea virgină de la Șinca, Braşov.

În cadrul acestor programe, WWF România a lansat, alături de ambasadorii şi susţinătorii organizaţiei, campania „Salvaţi pădurile virgine!”, cu scopul de a pune sub protecţie ultimele păduri virgine din ţara noastră şi printre ultimele din Europa. Asta, deoarece peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, în prezent, nicio formă de protecţie şi sunt în pericolul de a fi distruse în mod legal.

În timp record, de 33 de zile, peste 100.000 de persoane s-au alăturat demersului, semnând petiţia campaniei, disponibilă pe www.padurivirgine.ro . Cele peste 100.000 de voci au fost ascultate, semnăturile strânse, iar Ministerul Mediului şi Pădurilor a încheiat un protocol de colaborare cu WWF România, protocol care prevede că pădurile virgine din România vor primi statutul de păduri strict protejate.

De când a lansat WWF Bonus Card și până în prezent, Garanti a mai derulat alte campanii majore pentru a promova beneficiile cardului, printre care „România sălbatică”, un proiect de anvergură, început anul trecut împreună cu WWF România și fotograful Dan Dinu, și care va fi finalizat în 2013.

Proiecte inovatoare în Turcia

Relaţia cu WWF nu este însă doar din 2010. În Turcia, Garanti are un parteneriat cu această organizaţie de mai bine de 18 ani, realizând împreună unele dintre cele mai inovatoare proiecte de mediu din Europa. „Acesta este motivul pentru care Garanti a primit trofeul Gold Panda din partea WWF, fiind de altfel singura companie din Turcia care deține acest premiu”, spune Virginia Oţel.

Dar, revenind la ţara noastră şi la proiectul „România sălbatică”, acesta a început în 2011cu o serie de fotografii făcute de Dan Dinu în toate cele 13 parcuri naționale din România și în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Implicarea Garanti a venit în momentul în care au demarat împreună o expoziție de fotografie itinerantă, în aer liber. Organizată în București, expoziția a ajuns şi în Timișoara și Brașov, urmând să fie prezentă și în alte orașe mari din țară. Scopul acesteia este de a face populația conştientă de frumusețile naturale ale țării şi de nevoia acestora de a fi protejate. „Nu putem proteja ceva ce nu cunoaștem, și atunci este foarte important să acționăm proactiv, nu să așteptăm să se degradeze ceva pentru a repara ulterior”, este de părere Virginia Oţel.

Pe viitor, Garanti se va implica şi în alte proiecte, deoarece consideră că, prin natura lor, toate tipurile de proiecte de responsabilitate socială sunt importante. „Este la fel de important să ajuți un copil să meargă la școală ca și să ai grijă ca acel copil să trăiască într-un mediu sănătos, curat sau să asiguri un trai decent animalelor care depind de tine. Nu putem trage o linie de demarcație în ceea ce privește responsabilitatea socială. Ea ar trebui să guverneze existența tuturor”, spune Virginia Oţel, Communication Leader Garanti Group România.

Angajaţii, responsabili acasă şi la birou

Filozofia corporate de responsabilitate socială a Garanti este împărtăşită şi intern, de către angajaţii care sunt implicaţi în activităţi de CSR, de la colectare selectivă a deşeurilor, până la plantarea de copăcei, promovarea unui stil de viaţă sănătos prin practicarea diverselor sporturi etc. Angajaţii Garanti se implică, de asemenea, în programele de CSR ale companiei. Managementul Garanti este de părere că vor mai fi programe în care cu siguranţă vor fi implicaţi şi vor contribui direct şi la responsabilizarea celor din jurul lor.

MOL România: Proiecte verzi, campanii pentru tinerii sportivi şi artişti

Când ne referim la programe de responsabilitate socială ale companiilor (CSR), cei mai mulţi se pot gândi la campanii de sprijinire a săracilor, a bolnavilor, a copiilor de la sate etc. Există însă şi alte domenii care au nevoie de sprijinul firmelor şi al oamenilor pentru a oferi un mediu cât mai bun de trai. Un astfel de proiect este „Spaţii verzi”, desfăşurat de MOL România.

„Spaţii verzi“, derulat împreună cu Fundaţia pentru Parteneriat, se bazează pe un concurs de proiecte destinat societăţii civile din Romania, care a fost lansat pentru a şaptea oară consecutiv anul acesta şi a implicat 93.000 de voluntari din 2006 până acum. Cu o finanţare anuală de aproape 150.000 euro, programul este organizat în două secţiuni, respectiv „Spaţii verzi urbane“ şi „Arii naturale protejate“. „Spaţii verzi urbane“ vizează înfiinţarea şi reabilitarea parcurilor publice, a terenurilor de joacă şi din cadrul şcolilor în scopul utilizării comunitare. În 2012, suma maximă individuală care poate fi acordată unui proiect a crescut de la 8.000 la 9.000 de lei, pentru încurajarea iniţiativelor care pun accent pe educaţia ecologică non-formală.

Concursul „Arii naturale protejate“ a reunit organizaţii neguvernamentale custozi sau administratori de arii protejate şi organizaţii neguvernamentale cu expertiză în domeniu, în parteneriat cu şcoli şi/sau instituţii publice şi/sau administratori/custozi de arii naturale protejate din România.

„Spaţii verzi“ a fost lansat în 2005 la o scară mai mică, iar în 2006 a fost extins la nivel naţional. Tot în 2006 a fost inaugurat şi „Pot ajuta“, un program destinat iniţial doar tinerilor sportivi. „Interesul pentru acest program ne-a determinat ca din 2009 să ne adresăm şi artiştilor. Recent, a fost extinsă limita de vârstă a candidaţilor, care pot să aibă şi peste 18 ani“, spune Adina Ionescu, MOL România – PR & Brand Builder.

Programul „Pot ajuta?“, organizat cu Fundaţia pentru Comunitate, funcţionează ca o competiţie între tinerii sportivi şi artişti. Până acum, 1.020 de sportivi şi tineri artişti din România au beneficiat de suportul MOL, valoarea sponsorizărilor ajungând la 330.000 de euro. „Pe de altă parte, considerăm că şi mentorii, antrenorii sau profesorii acestora merită respect şi recunoştinţă, iar «Premiul Mentor» încearcă să marcheze acest aspect. În cadrul ediţiei de anul acesta, zece profesori şi antrenori care au descoperit şi lansat tinere talente au fost recompensaţi cu o sumă individuală de 8000 de lei“, adaugă Adina Ionescu despre un alt proiect al MOL România.

Compania, alături de fundaţiile sale partenere, are în prezent două platforme importante de responsabilitate socială: „Spaţii verzi“ şi „Pot ajuta?“. Acestora li se adaugă alte două programe de implicare în viaţa comunităţii: „Premiul Mentor“, respectiv „Programul MOL pentru sănătatea copiilor“. „Preferăm să creăm şi să gestionăm programe proprii prin care să reflectăm atât valorile pe care le considerăm importante, cât şi nevoile comunităţilor locale în care activăm“, explică Adina Ionescu modul în care sunt implementate aceste programe de CSR.

Prin „Programul MOL pentru sănătatea copiilor“ se acordă sprijin financiar organizaţiilor non-profit care derulează proiecte de terapie emoţională sau terapie prin artă pentru copiii care sunt afectaţi de boli cronice, suferă de dizabilităţi sau se află în curs de recuperare după afecţiuni grave. În 2011, peste 1.800 de copii cu deficienţe sau boli cronice au fost beneficiarii programului. Compania a contribuit cu 300.000 de lei.

Prin toate proiectele sprijinite de MOL România şi derulate de asociaţii non-profit, compania a influenţat viaţa comunităţilor locale, dar, atunci când se pune problema să aleagă cel mai complex program, este complicat. „Am putea prezenta proiectul Fundaţiei Hospice, care a înfiinţat în Făgăraş un centru denumit Casa Speranţei pentru copii cu boli incurabile din zonă. Un alt proiect dus la capăt cu succes, dar din alt domeniu, este al Asociaţiei Altitudine, care a reconstruit o stână cu rol de centru de informare turistică, respectând arhitectura locală. Acest proiect s-a derulat în Parcul Naţional Retezat“, spune Adina Ionescu.

Schimbarea nu s-a produs numai în comunitate, ci şi în companie, treptat. „Ne bucură foarte mult că programele noastre de CSR sunt considerate drept cele mai credibile, conform unui Top al companiilor verzi din România. Este aproape imposibil să evaluăm cum ne-am schimbat, dar ştim că fără aceste programe de CSR nu am avea o activitate completă şi integrată“, adaugă PR & Brand Builder-ul MOL România.

Voluntariat în cadru organizat

Voluntariatul în rândul angajaţilor este privit ca un lucru pozitiv în MOL România. De exemplu, de 1 iunie, angajaţii au contribuit personal la ajutorarea unor copii bolnavi sau aflaţi în centre de plasament. Pe lângă acestea, există şi o posibilitatea de a face voluntariat într-un cadru organizat şi finanţat de companie. Astfel, angajaţii MOL România au creat sau modernizat terenuri de joacă pentru case de copii.

„Voluntariatul poate cel mult să ajute la coeziunea echipei, dar nu este adresat companiei, ci unor cauze sociale. Însă trebuie luat în considerare şi un alt aspect: banii trimişi unui ONG pentru un scop bine stabilit pot să aibă beneficii care nu pot fi realizate în cadrul unei activităţi de companie, din cauza lipsei unor abilităţi specifice sau pentru că oamenii dintr-o anumită comunitate trebuie responsabilizaţi faţă de o anumită cauză”, mai spune Adina Ionescu.

„Educaţia este una din premisele principale ale dezvoltării durabile a societăţii româneşti“

Cine nu cunoaşte reclamele BRD cu Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Gică Hagi? Puţini însă sunt cei care ştiu că, de-a lungul timpului BRD a dezvoltat programe de CSR inclusiv în domeniul sportului. „Domeniul sportului, de exemplu, este primul în care BRD s-a aliniat politicii băncii sale-mamă – Société Générale este sponsorul rugby-ului francez –, devenind în anul 2000 sponsorul federaţiei române de specialitate”, spune Flavia Popa, Secretar General, BRD-Groupe Société Générale.

De-a lungul timpului, BRD a dezvoltat o politică de implicare în viaţa comunităţii construită atât pe baze, idei şi iniţiative locale, cât şi pe direcţii care fac parte din strategia de responsabilitate socială a Grupului Société Générale, din care BRD face parte. Putem vorbi, ca mari axe, despre programe sociale, educaţionale, culturale şi sportive, foarte bine definite în ultimii ani.

Programele sociale sunt o axă principală a acţiunilor de responsabilitate socială desfăşurate de BRD. De exemplu, în cadrul programului „Schimbă un destin. Dă valoare unei vieţi”, care a ajuns la al patrulea an de existenţă, participă, prin donaţii lunare, la ora actuală, 1.500 de angajaţi BRD, ale căror sume donate sunt dublate de bancă. În trei ani, programul „Schimbă un destin. Dă valoare unei vieţi“ a investit fonduri totale de 220.000 de euro, sprijinind 24 de proiecte anuale şi un număr de 1.450 de copii şi tineri aflaţi în dificultate. Chiar în această perioadă a anului s-a finalizat şi licitaţia aferentă anului 2012, BRD şi salariaţii săi urmând să investească 800.000 de lei în 14 proiecte care privilegiază educaţia copiilor şi a tinerilor aflaţi în dificultate.

„Este evident că în societate există foarte multe nevoi, şi în educaţie, şi în cultură, şi în sănătate, aşa cum există în foarte multe domenii. Ceea ce doresc să subliniez este că implicarea noastră nu este arbitrară. Întotdeauna încercăm să acţionăm acolo unde nevoia şi impactul social sunt mai mari. Din păcate nu putem fi peste tot, aşa cum poate ne-am dori, dar acolo unde intervenim încercăm să o facem profesionist şi cu rezultate“, spune Flavia Popa.

Pentru copii, pentru spitale

Un alt proiect al BRD este „Săptămâna solidarităţii“, un program în care banca îşi asociază nu doar salariaţii, ci şi clienţii şi partenerii, implicându-i în acţiuni de voluntariat în sprijinul comunităţilor locale. În acest an, în „Săptămâna Solidarităţii“ s-a derulat o campanie de donaţii pentru renovarea blocului operator al Clinicii de Chirurgie „Alexandru Pesamosca“ a Spitalului de copii Marie Curie, campanie care se va finaliza la sfârşitul anului. „Suntem foarte implicaţi în această campanie, la finalizarea căreia vor exista alternative viabile în România pentru intervenţii care până acum puteau fi făcute pe bani mulţi doar în străinatate“, explică Flavia Popa.

În ceea ce priveşte angajaţii BRD, nu a fost nevoie de un efort de convingere, pentru că aceştia sunt foarte receptivi la proiectele CSR. De exemplu, în cadrul proiectului „Vrei să fii Moş Crăciun?”, 2.300 dintre angajaţii BRD au donat jucării pentru copiii fără posibilităţi, o sală plină până aproape de tavan umplându-se cu metri cubi de jucării. Proiectul a fost repetat şi de Paşte.

Şi în anii care vor urma compania va încerca să mobilizeze resurse importante şi, pe lângă investiţiile băncii, să mobilizeze resurse alternative, creând mecanisme prin care atât angajaţii, cât şi clienţii şi partenerii să se implice alături de BRD. Prin resurse alternative nu se înţelege numai sprijinul financiar, ci şi timp, expertiză sau alte mecanisme care să îi ajute pe partenerii comunitari să îşi atingă obiectivele (baze de date, instrumente de colectare de fonduri, instrumente de comunicare).

O companie care investeşte an de an în CSR nu caută imagine

În Statele Unite ale Americii, când primele companii au început să se implice în campanii de CSR, opinia publică a reacţionat imediat şi a spus că aceste proiecte nu sunt altceva decât noi încercări ale corporaţiilor de a-şi face imagine bună. Flavia Popa este însă de părere că aceasta este o idee nepotrivită. „Folosirea proiectelor de CSR pentru a obţine publicitate nu are prea multă logică din punct de vedere economic, deci o astfel de abordare este exclusă. În general, cei care se implică în CSR, şi o fac în mod aplicat, an după an, cu proiecte, bani şi oameni dedicaţi, nu caută publicitatea. În ceea ce o priveşte, BRD a ales un mod mai degrabă discret de a se promova, deşi informarea publică asupra unora dintre proiecte este 100% legitimă. Există situaţii în care preferăm discreţia, dar şi momente în care alegem să comunicăm tocmai pentru a sprijini mai bine o cauză, şi în special pentru a crea emulaţie”, spune Secretarul General al BRD-Groupe Société Générale.

De altfel, deşi valoarea financiară a implicării BRD este una importantă, banca fiind printre cei mai mari investitori în proiecte de responsabilitate socială în România, a preferat să nu „marketizeze” acest lucru şi să păstreze discreţia în privinţa valorii concrete a sumelor investite.

Articol preluat din Revista Cariere de iunie. Pentru detalii legate de abonare, click aici