Ce înseamnă „good enough data” pentru decizii rapide
De câte ori nu ai amânat o decizie pentru că „nu erau toate datele pe masă”? Așteptarea ca informațiile să fie perfecte duce adesea la întârzieri, la pierderea unor oportunități și chiar la blocaje în echipă. De aceea, tot mai multe companii vorbesc despre „good enough data”, adică date suficient de bune pentru o decizie rapidă, fără să cazi în capcana perfecționismului.
„Good enough data” nu înseamnă informații superficiale, ci acele date care ating un prag minim de acuratețe și relevanță, astfel încât să permită o decizie cu un risc controlat.
Este diferența dintre 100 de variabile perfect validate și 5 indicatori cheie care arată clar direcția de urmat.
Exemple concrete
Un departament de vânzări nu are nevoie de un raport de 40 de pagini ca să decidă dacă intensifică efortul într-o anumită regiune. Este suficient să știe că în ultimele două săptămâni cererea a crescut cu 15% și că există disponibilitate de stoc.
La fel, o echipă de marketing nu are nevoie de analize sofisticate ca să oprească o campanie dacă rata de conversie e sub un prag critic stabilit dinainte.
Avantajul vitezei
Cel mai mare câștig al folosirii „good enough data” este viteza.
De multe ori, fereastra de oportunitate se închide rapid. Așa că luarea rapidă a unei decizii care se bazează, de exemplu, pe 80% informație și 20% incertitudine e adesea un pas mai valoros decât să aștepți trei luni pentru 100% certitudine.
Riscurile asumate
Desigur, există și limite. Dacă decizia implică riscuri majore financiare, legale sau reputaționale, „good enough data” poate fi insuficientă. Aici este nevoie de analize riguroase.
Însă, pentru decizii operaționale rapide, pragmatismul datelor „destul de bune” poate fi un avantaj.
CITEȘTE ȘI: Ce faci cu ideile bune ale angajaților pe care nu le poți implementa imediat
Foto: ID 95180934 © One Photo | Dreamstime.com