Fenomenul „Career Cushioning”: De ce angajații caută mereu alternative la jobul actual

Ai observat cum unii colegi par mereu pregătiți de plecare, de parcă ar avea un plan B la îndemână? Este o strategie din ce în ce mai populară: „career cushioning”. Incertitudinile economice sunt la ordinea zilei, restructurările la fel și burnout-ul face tot mai multe ravagii.

Nu e de mirare, deci, că tot mai mulți angajați aleg să-și țină deschise opțiunile profesionale, chiar dacă nu au în plan să demisioneze imediat. Își actualizează CV-ul, participă la interviuri de test și își cultivă rețeaua profesională ca și cum mâine ar putea fi nevoiți să schimbe tabăra. Dar ce spune acest fenomen despre piața muncii și despre relația angajat-angajator?

Motivele din spatele „career cushioning” sunt diverse și reflectă atât schimbările din mediul de lucru, cât și prioritățile individuale ale angajaților. Pe de o parte, instabilitatea economică și concedierile bruște din unele industrii au determinat oamenii să fie mai precauți. Pe de altă parte, mulți profesioniști își doresc să fie mereu pregătiți pentru oportunități mai bune, fie că este vorba despre un salariu mai atractiv, un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională sau o cultură organizațională mai potrivită.

CITEȘTE ȘI: Cât îi costă pe angajatori burnout-ul angajaților și ce recomandă psihologii în cazul epuizării profesionale

Impactul asupra angajatorilor

Pentru companii, acest fenomen ridică provocări semnificative. Angajații care sunt mereu în căutarea unei alternative pot deveni mai puțin implicați și motivați, cu toate că asta nu e nici pe departe o regulă.

În plus, dacă un număr mare de angajați părăsesc compania într-un timp scurt, procesul de recrutare și integrare a unor noi colegi devine mai costisitor și mai complicat.

Influența tehnologiei

Platformele de recrutare online, rețelele profesionale și accesul facil la cursuri de formare și certificare fac ca fenomenul de „career cushioning” să fie mai ușor de practicat ca niciodată.

Angajații pot explora noi oportunități și își pot dezvolta competențele într-un mod discret, fără să fie nevoie să își asume riscuri imediate.

Cum să reacționeze angajatorii

În loc să vadă „career cushioning” ca pe o amenințare, companiile pot folosi acest fenomen ca un semnal de alarmă pentru îmbunătățirea mediului de lucru. Oferirea de oportunități de creștere profesională, un pachet de beneficii atractiv și o cultură organizațională bazată pe respect și transparență pot reduce dorința angajaților de căutare a unor alternative.

În plus, un feedback regulat și un dialog deschis între angajați și manageri pot contribui la crearea unui mediu în care oamenii să se simtă apreciați și implicați.

CITEȘTE ȘI: Cum să obții un pachet de beneficii mai bun chiar și atunci când salariul nu crește

Este „career cushioning” o strategie sănătoasă?

Pentru angajați, menținerea unui plan de rezervă poate oferi un sentiment de siguranță și control asupra carierei lor. Și, până la un punct, e bine.

Totuși, o preocupare excesivă pentru găsirea unei alternative poate duce la lipsă de implicare în jobul actual și poate afecta performanța pe termen lung. Ideal ar fi ca profesioniștii să își mențină opțiunile deschise, dar fără să neglijeze dezvoltarea și evoluția în cadrul actualului loc de muncă.

Foto: ID 125737481 © Tero Vesalainen | Dreamstime.com