Cercul vicios al epuizării (I): O abordare holistică propusă de dr. Gabriela Paula Florea
Dr. Gabriela Paula Florea: ”Suntem un mecanism complex și dinamic între părți fizice care ne compun și părți emoționale care ne influențează”
Viața noastră pare că a căpătat un ritm frenetic, căruia tot mai mulți dintre noi ne străduim să-i ținem pasul. Stresul constant și presiunea de a performa sub toate aspectele contribuie la această senzație de epuizare continuă. Se întâmplă frecvent să auzim în jurul nostru expresii precum: „mă simt epuizat”, „nu am energie” sau „nu reușesc să mă odihnesc suficient”.
Această stare de oboseală cronică este rezultatul unei afectări multifactoriale, care implică o asociere de factori psihologici, sociali și de stil de viață, explică dr. Gabriela Paula Florea, medic generalist, terapeut cu o experiență de peste 14 ani în practicarea terapiei CranioSacrale și Eliberării SomatoEmoționale® metoda Upledger, doctor în filosofie (metacogniție și medical humanities).
Conform ei, acești factori afectează calitatea somnului și duc la accentuarea anxietății și, în unele cazuri, chiar la depresie. În felul acesta, subliniază ea, se creează un cerc vicios asupra căruia este necesar să se lucreze pentru a se ajunge la cauză: ”Putem vorbi de suprasolicitare profesională, schimbări negative în viața personală, un ritm de viață alert cu multe responsabilități, probleme financiare și sociale și chiar schimbări climatice”.
Nu suntem niște carcase denumite corpuri
Senzația fizică de oboseală cu tulburări de somn este printre cele mai des întâlnite simptome pe care dr. Florea le observă la pacienții săi, la care se adaugă senzația de epuizare mentală, manifestată prin probleme de concentrare și memorie, stări de iritabilitate, anxietate sau sensibilitate la stimulii externi precum lumină sau zgomot.
Abordarea terapeutică a dr. Gabriela Florea este însă una deosebită, fiind profund influențată atât de experiența ei în terapia CranioSacrală, cât și de interesul pentru filosofia medicinei, cu accent special pe problema minte-corp și pe rolul disciplinelor umaniste în formarea viitorilor medici.
Chiar vara aceasta, dupa 7 ani de studii și muncă de pionierat, Gabriela Florea și-a susținut teza de doctorat, în care a explorat modul în care procesele cognitive și metacognitive din cadrul relației medic-pacient influențează direct rezultatul terapeutic. Cercetarea sa a subliniat importanța dimensiunii umane a acestei relații, evidențiind empatia și bunătatea, precum și necesitatea prevenirii sindromului de epuizare.
În acest context, perspectiva din care ea își privește pacientul este una holistică.
”Din prisma perspectivei holistice ca medic și terapeut CranioSacral din care eu văd persoana care ajunge la mine – de cele mai multe ori, ca o ultimă soluție după ce a fost văzută de mai mulți medici ce nu au putut răspunde decât aspectului biologic sau biochimic – există numeroase unghiuri. Odată ce au fost excluse posibile cauze biologice ce pot include tulburări ale sistemului imunitar, dezechilibre hormonale, probleme metabolice și nutriționale sau alte afecțiuni de ordin medical, este necesară și o evaluare umană în sensul de experiență personală. De ce? Pentru că nu suntem niște carcase denumite corpuri, compuse din aparate ce trebuie reparate mecanic, ci suntem un tot care presupune corp, minte, iar pentru unii chiar suflet și/sau spirit. Cu alte cuvinte, suntem un mecanism complex și dinamic între părți fizice care ne compun și părți emoționale care ne influențează”.
Pornind de la această înțelegere, dr Florea recunoaște că își centrează atenția nu pe ceea ce sistemul medical numește PACIENT, ci pe OM. Iar motivul e dat, explică ea, de faptul că, punând eticheta de pacient, atenția se concentrează asupra bolii sau a unei posibile patologii, deci, într-un fel, pe obiect. Ori scopul ei este, în fond, ”de a vedea persoana care intră în cabinet cu toate dimensiunile care o compun, nu doar simptomele sau semnele pe care le are, ci ca ființă complexă”.
Cum se influențează reciproc oboseala mentală și oboseala socială
Mai mult, pentru a înțelege pe deplin abordarea ei, dr Florea ne sugerează să nu ne oprim la OM, ci să și punem omul modern în contextul actual. Omul modern, care a avut deja o experiență proprie legată de pandemie, cel care este conectat la sursele de informație socială și media, hiperstimulat printr-o gamă largă de știri legate de crizele politice, economice sau de mediu… asta pentru a numi doar câteva aspecte. Și ne îndeamnă ca, pe lângă toate acestea, să luăm în calcul și contextul personal, profesional, familial și social, în sensul de cerc de apropiați.
Având acum această perspectivă în vedere, să încercăm să creionăm tipologia celor care ajung la ea în cabinet: ”Dintre persoanele cu oboseală cronică sau epuizare pe care le întâlnesc la cabinet, cele mai multe sunt cele care nu reușesc să delege din sarcinile pe care le au la locul de muncă, în ideea că doar ei le fac mai bine și că le-ar lua mai mult să corecteze greșelile altora decât dacă fac ei lucrurile de la bun început. Ce se întâmplă, însă, este crearea sau menținerea unui cerc vicios al unei tipologii perfecționiste care își adaugă sarcini peste cele de care într-adevăr doar aceștia se pot ocupa și care, de fapt, nu pot fi delegate”.
Dar aceasta nu e tot, crede dr. Florea, câtă vreme, dacă până în prima parte a anului 2020 numărul celor cu simptome de epuizare era moderat (comparativ cu perioada aceasta), acum, numărul acestora a crescut și atinge mai multe niveluri. O escaladare aparent inexplicabilă, dar pe care ea o pune pe seama schimbărilor mediului de lucru din perioada pandemiei și post-pandemie. Potrivit ei, mulți angajați nu au reușit foarte ușor să facă trecerea de la a lucra de acasă la a lucra din nou la birou și au devenit izolați și social. Iar asta a contribuit la menținerea acelui cerc vicios al epuizării, accentuând oboseala mentală prin asociere cu oboseala socială: ”Aceștia au uitat, dacă putem pune lucrurile la acest mod, să socializeze cu colegii, iar acest lucru îi obosește acum”.
Epuizarea școlară. Moștenirea pe care nu ne-am dori s-o lăsăm
Însă, trage invitata mea semnalul de alarmă, mai există o categorie, în creștere în ultimii ani, afectată de acest fenomen: elevii. Mulți dintre elevi, atenționează dr. Florea, se simt copleșiți de volumul de teme și ore de meditații din afara programului școlar, la care se adaugă, în unele situații, și presiunea părinților legată de performanță. ”Rămâne de văzut dacă aceștia, ca viitori angajați, vor dezvolta abilități de gestionare a timpului și a volumului de muncă intelectuală ca urmare a acestor experiențe din timpul școlii sau, din contră, vor ajunge la un prag de toleranță scăzută la cerințe cantitative și calitative crescute”, ne dă o temă de reflecție Gabriela Florea.
Vacanța de vară – între realitate și mit
În toată nebunia de peste an, există însă o rază de speranță: vacanța (concediul) de vară, un fel de luminiță care ne așteaptă la capătul tunelului.
Ca niște baterii solare care au nevoie de lumina soarelui pentru a se reîncărca și a funcționa la capacitate maximă, și noi așteptăm cu nerăbdare acest timp estival, pentru a ne reîmprospăta energiile și a ne conecta mai profund cu noi înșine și cu cei apropiați. Mulți credem că vara este momentul perfect pentru a absorbi ”energia necesară” din activități relaxante și reconfortante, permițându-ne să ne revigorăm mintea, corpul și spiritul, pentru a fi pregătiți pentru provocările ce vor urma. Din punct de vedere medical însă, cât este mit și cât este realitate în toată această poveste?
”Mitul constă în proiecția noastră că un concediu de vară va «rezolva» oboseala fizică, mentală sau emoțională, pe când, foarte multe persoane se întorc la locul de muncă mai obosite decât au plecat. S-a demonstrat că, pentru odihnă reală, ne trebuie cel puțin două săptămâni ca organismul să intre în perioada de refacere propriu-zisă.
Realitatea este că expunerea moderată la soare stimulează natural producția de vitamina D cu efecte pozitive asupra nivelului de calciu din organism, expunere care contribuie și la reglarea ciclului circadian, somn-veghe, îmbunătățind calitatea somnului. Dacă această vacanță estivală presupune și timp de calitate cu familia ori prietenii și activități fizice în aer liber, atunci sunt cele mai mari șanse să fie o metodă prin care să ne deconectăm de la problemele de zi cu zi, iar corpul să înregistreze acest timp ca un reset. Altfel, este greșit să credem că o asemenea vacanță va «rezolva» oboseala acumulată, deoarece problemele de bază rămân pe loc odată ce ne întoarcem la serviciu. În plus, nu toți percepem vacanța ca o metodă de relaxare. Pentru unele persoane este chiar stresant să se pregătească de și să revină din vacanță, iar pentru acestea, altele sunt metodele de relaxare cu adevărat. Și atunci, în cazul lor, vacanța departe de casă și serviciu ca metodă de relaxare este un mit”, susține cu fermitate dr. Florea.
Obiceiuri estivale sănătoase
Totuși, ține să precizeze invitata mea, indiferent de modul în care experimentăm vacanța, vara rămâne un anotimp plin de oportunități pentru îmbunătățirea sănătății mentale și fizice. Iar pentru a profita din plin de beneficiile ei, Gabriela Florea are câteva recomandări simple, pe care, de altfel, le recomandă și pacienților săi:
Alimentație sănătoasă: ”Vara este unul dintre cele mai bogate anotimpuri, de la număr de ore cu lumină naturală la alimente proaspete de sezon. În această perioadă, piețele sunt o explozie de culori vii, abundă în cele mai proaspete legume și fructe, care ne aduc un aport nutritiv important”.
Reconectarea cu cei dragi: ”Deoarece multe din ideile despre un stil de viață sănătos pe care le auzim din ce în ce mai des nu sunt noi descoperiri, ci redescoperiri a ceea ce au spus înțelepți cu mii de ani în urmă, să ne reamintim că suntem zoon politikon, conform lui Aristotel. Adică, omul este, prin natura sa, un animal social care își găsește împlinirea și fericirea prin participarea la viața comunității (și la activitățile politice). El consideră că individul izolat nu poate atinge același nivel de dezvoltare și împlinire ca acela care trăiește în cadrul unei comunități. Cu alte cuvinte, suntem ființe sociale, dependente de interacțiunile și relațiile noastre cu alți oameni, iar societatea și politicile acesteia joacă un rol crucial în dezvoltarea și realizarea potențialului nostru. Societatea și politica pot ține de mediul profesional care este la fel de important ca cel personal, familial și cerc de oameni apropiați. Dacă în timpul anului jonglăm între timp petrecut la locul de muncă și timp cu familia, în vacanță avem marele privilegiu de a avea doar timp de conectare cu cei dragi, cu comunitatea din care provenim și cu care ne simțim conectați prin aceleași valori și credințe. Altfel spus, ocazia de a construi amintiri personale prin concedii sau vacanțe memorabile este mai rară decât cea de a „construi” target-uri la job. Și atunci, de ce să nu îl planificăm și să nu îl trăim în mod conștient și asumat?”
Activități în aer liber: ”Timpul în aer liber petrecut cu cei dragi, practicarea sportului preferat în natură, jucând diverse jocuri de echipă, vorbind de lucruri care, de altfel, sunt neglijate în ritmul alert al vieții din timpul anului, cum ar fi planuri de viitor, sunt doar câteva beneficii ale verii”. Conectarea cu natura: ”Dacă ne propunem să privim apusul ori răsăritul de soare, deja vorbim despre o tehnică care duce către liniște mentală și chiar emoțională. Această practică contribuie la reglarea somnului prin influențarea nivelului de melatonină, hormonul care reglează ritmul circadian. Răsăritul de soare ne stimulează să începem ziua cu energie, iar apusul ne ajută să ne pregătim pentru odihnă, echilibrând astfel ciclul nostru de somn”.
Putem, deci, profita din plin de beneficiile acestui anotimp, pregătindu-ne practic pentru provocările viitoare.
Reconectarea la sine, timpul liber cu sens: ”Continuând cu aceeași sursă de înțelepciune din care multe scrieri de dezvoltare personală se inspiră astăzi, să ne reamintim de ideile lui Seneca referitoare la odihnă. În „De Otio”, Seneca subliniază importanța studiului și a reflecției ca utilizări nobile ale timpului liber. El vede timpul liber ca pe o resursă prețioasă care, dacă este folosită corect, poate conduce la auto-îmbunătățire, înțelepciune și o viață virtuoasă. Toate acestea duc către o viață cu sens pe care o descoperim în special când nu alergăm în tumultul cotidian de peste an.
Cum funcționează terapia CranioSacrală
Terapia CranioSacrală este o formă de medicină manuală care se concentrează pe evaluarea și îmbunătățirea funcționării sistemului craniosacral. Acest sistem include membranele și lichidul cefalorahidian care înconjoară și protejează creierul și măduva spinării cuprinse între componentele dure, de la craniu până la osul sacru, baza coloanei vertebrale. Principiile de bază ale terapiei, explică dr. Gabriela Florea, includ evaluarea ritmului craniosacral (dat de producția și absorbția lichidului cefalorahidian), detectarea zonelor de tensiune și a restricțiilor din sistemul craniosacral care pot fi date de traumatisme fizice, stres mental, emoțional sau alte tipuri de dezechilibre, și, totodată stimularea autocorecției, proces prin care corpul își mobilizează resursele de vindecare și autocorecție.
Terapia presupune tehnici manuale blânde, cu scopul de a elibera restricțiile și tensiunile detectate. Aceste tehnici pot implica mișcări foarte subtile și ajustări fine la nivel fascial, cu efecte asupra țesuturilor și sistemelor fiziologice. Astfel, prin stimularea sistemului parasimpatic se reduce nivelul hormonului de stres, cortizolul și, implicit, este încurajată recuperarea prin eliberarea tensiunilor emoționale și fizice. ”Prin urmare, prin stimularea unei stări de relaxare la nivelul sistemului nervos, terapia CranioSacrală contribuie la un ciclu somn-veghe mai echilibrat, ajută la reducerea durerilor și a disconfortului fizic prin eliberarea tensiunilor, fapt ce duce la o claritate mentală mai bună, la o capacitate de concentrare îmbunătățită și la o stare de bine emoțional”.
Cum ameliorează terapia CranioSacrală oboseala și epuizarea
Prin tehnicile sale blânde și focalizate pe ritmul natural al corpului, dă detalii invitata mea, această terapie de medicină manuală sprijină sistemul nervos și promovează vindecarea și echilibrul general: ”Este o terapie non-invazivă care poate oferi beneficii semnificative pentru ameliorarea oboselii, epuizării și altor disfuncții legate de stres și tensiuni fizice sau emoționale, dacă este practicată de un terapeut CranioSacral avansat, pregătit în ceea ce dezvoltatorul acesteia, medicul John Upledger, a numit Eliberare SomatoEmoțională®”.
Această terapie complementară, adaugă ea, poate influența pozitiv sistemul nervos vegetativ, inclusiv componentele sale simpatice și parasimpatice, contribuind astfel la ameliorarea simptomelor de oboseală și epuizare. Mecanismul fiziologic din spatele acesteia constă în reglarea dinamicii dintre sistemul nervos parasimpatic și simpatic, componente ale sistemului vegetativ care este responsabil cu menținerea echilibrului între starea de activitate și repaus.
Sfaturi valoroase pentru a maximiza beneficiile verii
Având în vedere perspectiva sa complexă, care integrează atât abordările medicale, cât și cele terapeutice, și focusul său pe legătura minte-corp, am rugat-o pe dr. Gabriela Florea ca, în final, să ne ofere câteva sfaturi valoroase, menite a ne ajuta să maximizăm beneficiile acestui sezon, să găsim un echilibru real între muncă și timp liber.
”Poate printre cele mai importante recomandări ar fi conștientizarea și dozarea nivelului de energie pe care angajații o au pentru a-și canaliza atenția în mod conștient asupra organizării sarcinilor, astfel încât să poată beneficia de timp liber pentru activități recreative. Să facă pauze scurte și dese pentru a se reface pe parcursul zilei de muncă. Să includă exercițiile fizice în rutina zilnică, fie că este vorba de mers pe jos, înot sau alte sporturi. Să limiteze timpul petrecut pe dispozitivele electronice în afara orelor de muncă. Să își planifice concedii sau zile libere pentru a se odihni și a se recupera”.
Nu în ultimul rând, atenționează invitata mea, la fel de important este să recunoască ce tip de vacanță este fiecăruia utilă pentru a se reface: ”Sunt multe persoane care vin în terapie și realizează că, din punctul lor de vedere, vacanța ideală presupune pur și simplu a sta în natură, fără vizite numeroase de la un obiectiv turistic la altul, în timp ce alții au nevoie de o vacanță activă prin care să facă cât mai multe activități pentru a se putea deconecta de la problemele de zi cu zi experimentând lucruri noi. Aici intervine un alt aspect ce ține de dinamica din familie pe care persoana respectivă trebuie să o gestioneze”.
***
Acestea au fost primele perspective asupra cercului vicios al epuizării. În ediția de mâine, vom explora sănătatea holistică organizațională și cum această abordare modernă poate transforma munca într-o activitate cu adevărat semnificativă. Rămâneți alături pentru a descoperi soluțiile propuse de dr. Gabriela Paula Florea pentru un mediu de lucru mai sănătos și echilibrat.
Nu ratați mâine continuarea: Sănătatea holistică organizațională, o abordare modernă a muncii cu impact și sens.
Acest articol este preluat din ediția print a
Revistei CARIERE nr. 291.
Pentru abonare, click aici
