Dr. Marian Bolboe, General Manager, Fuerda Smartech România: Scurtă radiografie asupra industriei Automotive și mirajul verde | OPINIE

Prezent în Shanghai la o întâlnire cu colegi din industria Automotive în a doua decadă a acestui secol, priveam nedumerit culoarea stranie gri-murdar a cerului, deși se anunțase o zi senină. Mi s-a explicat că este din cauza poluării din acea zonă puternic industrializată, că în alte regiuni ale Chinei lucrurile stau cu totul altfel și că guvernul chinez lucrează în ritm accelerat la implementarea unor strategii coerente de reducere a factorilor poluanți.

Fusese semnat și acordul de la Paris, unde reprezentanții lumii și-au asumat lupta pentru cele 1,5 grade salvatoare pentru planetă. Era momentul când la nivel declarativ se făceau foarte multe.

A venit și momentul 11 decembrie 2019, când Comisia Europeană a făcut un pas decisiv asumându-și ținta de neutralitate climatică până în 2050 și reducerea emisiilor cu mai mult de jumătate până în 2030.

Lăudabilă inițiativa asumată, mai ales în contextul în care cea mai mare parte a restului lumii a părut să rezoneze cel puțin declarativ, dar și cu reticență în legătură cu aceste ținte.

Să ne amintim că a urmat anul 2020, unul senzațional de bun din punct de vedere climatic, dar dezastruos din punct de vedere economic, inclusiv pentru industria Automotive; anul marcat de criza sanitară suprapusă peste criza semiconductorilor, criza oțelului și a cauciucului și criza containerelor care a dus la dublarea tarifului/container, tarif care nu a mai scăzut de atunci.

Industria Automotive, care mereu a fost un pionier al dezvoltării și inovării în lume, a reacționat rapid, adaptându-și strategiile de producție și prezența pe diferite piețe.

Ultimii ani au fost marcați de o reașezare a proceselor de producție pe patru direcții fundamentale verzi. Amintim aici: procesul de producție verde, transportul verde, componentele și subansamble „verzi” și energia verde.

Procesele de fabricație în industria Automotive devin tot mai verzi de mai bine de 100 de ani datorită implementării metodologiei Lean, de creștere a performanței operaționale prin reducerea constantă a pierderilor și proceselor care nu adaugă valoare produsului. Se obțin produse cu resurse tot mai restrânse, dar bine gestionate. Sigur, acest focus are la bază dorința de a obține avantaje financiare, dar se suprapune acum foarte bine și peste strategia de atingere a neutralității climatice a Europei.

Dincolo de sistemele de propulsie folosite pentru transportul de mărfuri, transportatorii au optimizat considerabil rutele, modul de consolidare a mărfurilor în diferite huburi, iar producătorii din industria Automotive europeană au accelerat procesul de producție „in the region for the region”, dezvoltând facilitați de producție locale cu scopul reducerii eforturilor de transport intercontinental în contextul globalizării și implicit rezultat pozitiv în scopul decarbonizării.

În afara proceselor, o mare provocare rămâne asigurarea componentelor și a subsistemelor verzi. Amintim aici (de importanță majoră) oțelul, a cărui extragere și prelucrare contribuie semnificativ asupra impactului climatic. În prezent, pentru producerea unei tone de oțel se emit 1,8 tone de CO2, deci dezideratul producătorilor de autoturisme de a folosi minimum 40% oțel „verde” este unul perfect justificabil și aliniat cu punctele asumate în Green Deal.

Sistemul energetic mondial se reașază și el pe noi fundamente climatice, având în vedere că peste câteva decade utilizarea combustibililor fosili nu va mai fi o opțiune în condițiile creșterii constante a cererii de energie în lume, din cauza limitării lor cantitative, în primul rând.

În prezent necesarul de energie primară la nivel global este de aprox. 170.000 TWh, conform BP Statistical Review of World Energy – sursele de energie sunt împărțite în peste 80% combustibili fosili, până la 15% energie regenerabilă și 5% energie nucleară.

• China este cel mai mare consumator de energie primară și electricitate, cu o pondere semnificativă în consumul global (aprox. 30%).
• Statele Unite ocupă locul al doilea în ambele categorii, deși la o distanță considerabilă de China (15%).
• India și Rusia urmează în clasament, reflectând economiile lor în creștere și necesitățile energetice aferente (fiecare aprox. 5%).

În ce privește capacitatea electrică la nivel mondial, la sfârșitul anului 2024 aceasta reprezenta puțin peste 9 TW din care 4,44 TW din surse verzi/regenerabile (conf. International Renewable Energy Agency, din 25 martie 2025); doar în 2024 au fost instalați 585 GW suplimentari, iar 64% din cei 585 GW au fost instalați în China. De menționat și faptul că 55% din totalul de 4,44 TW sunt în China.

În cealaltă parte de Ocean, în Statele Unite ale Americii, doar 23% din capacitate este regenerabilă, 20% nucleară, 40% gaz și 17% cărbune. Pare deci că SUA au o strategie diferită de cea a Europei, a cărei energie electrică are la bază peste 45% energie regenerabilă, 31,7% combustibili fosili și aproape 23% energie nucleară.

Dacă ne referim doar la primii trei jucători pe piața electrificării, observăm că cei mai importanți pași îi fac China și Europa.

Industria Automotive este un factor valoros în ecuația decarbonizării. Deși nu este nici cel mai mare (pe primul loc, ca principal poluator cu impact de 42%, fiind chiar industria energetică), nici cel mai important factor, pare să fie cel mai ambițios. Să deții mobilitate full electric în Europa folosind energie verde pare un drum lung de parcurs în timp foarte scurt, iar asta înseamnă eforturi considerabile din partea comunității Automotive.

Este înțeleaptă decizia Europei de a fi pionier în sfera decarbonizării în condițiile în care este lovită de un război militar, un război comercial, iar competitorii săi par mai mult axați pe beneficii economice decât pe sănătatea planetei?

Este o provocare, în condițiile în care SUA caută să își consolideze avantajele economice chiar bazând-se pe noul slogan: „Drill, baby, drill!“, iar China vede în electrificare în primul rând o oportunitate majoră de business și apoi o datorie morală pentru generațiile viitoare.

În mentalul colectiv, mobilitatea electrică se conturează drept cea mai importantă soluție la tema încălzirii globale, lucru care constituie o capcană ușor speculată de factori de decizie cu interese în alte industrii ce deturnează atenția de la poza globală a surselor poluării. Asumându-și țelurile din cadrul Green Deal, Europa proclamă printre altele și mobilitatea „verde”.

Se pune întrebarea firească dacă beneficiarul final (proprietarul de autoturism) își dorește cu adevărat un autoturism ecologic sau va fi în situația de a nu avea „de ales” în 2050, fie pentru că aceasta este strategia producătorilor de autoturisme, fie pentru că pur și simplu va fi penurie de combustibil fosil?

Un prim răspuns vine din partea Agenției Internaționale a Energiei (IEA), care arată că în cursul acestui secol combustibilii fosili se vor termina și vom fi nevoiți să apelăm la noi sisteme de propulsie; deci nu avem de ales.

Pe de altă parte, sunt relevante datele din ultimii ani, când beneficiarii au avut posibilitatea reală să aleagă între vehicule electrice sau hibrid și vehicule cu motoare cu ardere internă. Privind critic spre celelalte zone puternic industrializate în domeniul Automotive (altele decât Europa), observăm cu ușurință pași semnificativi în direcția electrificării, chiar dacă aceștia sunt făcuți mai ales din rațiuni economice și mai puțin din rațiuni climatice asumate.

China a conștientizat că, indiferent de resursele puse la dispoziția producătorilor auto locali, nu va putea atinge în timp rezonabil performanțele motoarelor cu combustie europene, dar are o bună oportunitate să investească masiv în cercetarea și dezvoltarea propulsiei electrice, care în urmă cu 20 de ani era un teren încă virgin.

Producătorii din Statele Unite par să sufere constant, de două decade, pe o piață globală unde Europa a dat tonul în termeni de performanță, iar China, în termeni de cost. Privind însă evoluția vânzărilor de autoturisme electrice și hibride în ultimii 5 ani, constatăm creșteri constante și accelerate.

Astfel, în 2019, vânzările globale de vehicule electrice au fost de aproximativ 2,1 milioane de unități, reprezentând circa 2,5% din totalul vânzărilor de autoturisme. În 2020, în ciuda provocărilor pandemiei, vânzările de EV au crescut la 3 milioane de unități, atingând o cotă de piață de 4,6%. 2021 a înregistrat un volum de vehicule electrice dublat față de anul precedent, ajungând la 6,75 milioane de unități.

În 2022, vânzările de vehicule electrice au continuat să crească, atingând 10 milioane de unități, pentru ca, în 2023, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), aproape 14 milioane de autoturisme electrice să fie înmatriculate la nivel global, reprezentând o creștere de 35% față de 2022 și o cotă de piață de 18%, iar în 2024 cota de piață a atins 20%.

Pentru anul 2025, se anticipează o continuare a creșterii vânzărilor de vehicule electrice și hibride:

• Firma de cercetare Rho Motion estimează că vânzările globale de vehicule complet electrice și hibride plug-in vor crește cu cel puțin 17%, depășind 20 de milioane de unități.
• Analizele indică faptul că vehiculele electrificate ar putea reprezenta în jur de 25%-27% din noile achiziții de vehicule în 2025, comparativ cu cei 20% în 2024.

Privind dezvoltarea pe regiuni în lume vom remarca tendințe similare de dezvoltare a propulsiei electrice. Ușor se poate observa că, deși strategiile de dezvoltare și cele climatice diferă foarte mult de la o zonă la alta, cerința de achiziție de autoturisme „verzi” este în continuă creștere.

În 2024, China a produs un număr-record de 31,4 milioane de vehicule, reprezentând mai mult de o treime din producția globală. În același an, China a produs 12,9 milioane de vehicule cu energie nouă (NEV), dintre care 11,6 milioane au fost vândute pe piața internă. Pentru 2025, se estimează că NEV-urile vor reprezenta peste 55% din totalul vânzărilor de vehicule în China.

Pe Bătrânul Continent, se prognozează că în 2025 vor fi produse și livrate puțin peste 15 milioane de unități, sub nivelul de peste 18 milioane de unități înregistrate în 2019.

Peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, se estimează o producție totală de 15,11 milioane de unități pentru 2025, preconizând că vehiculele electrice vor reprezenta aproape 10% din vânzările de vehicule în SUA în acest an. De asemenea, se apreciază că vehiculele electrificate (inclusiv hibridele) vor constitui până la 25% din noile achiziții de vehicule în 2025.

În concluzie, piața autoturismelor electrice și hibride a demonstrat o creștere robustă în ultimii ani, cu perspective favorabile pentru 2025. Adoptarea acestor vehicule este impulsionată de progresele tehnologice, politicile de susținere și creștere a conștientizării privind impactul asupra mediului, setarea mentală a indivizilor și orientarea de business a companiilor.

Există și elemente de frânare a acestui fenomen cu scop nobil.

Amintim aici creșterea numărului de negaționiști ai schimbărilor climatice, infrastructura precară de încărcare, autonomia încă redusă, aspecte legate de siguranța în exploatare a bateriilor, aspecte legate de cât de verde este procesul de producție și reciclare a bateriilor sau pur și simplu lipsa de încredere vizavi de performanțele unei mașini electrice în timp.

Oricare deținător de autoturism diesel sau pe benzină chiar mai vechi de 10 ani este mulțumit de performanțele și comportamentul acelei mașini. Cum vor arăta și vor funcționa mașinile electrice după 5-10 ani de exploatare? Nu știm. Ne mai trebuie câțiva ani să aflăm.

În loc de concluzie

Observăm clar că viitorul apropiat al mobilității este electric și rămâne de văzut cât de accelerat sau frânat va fi procesul de transformare în următoarele decade.

Ține de talentul și înțelepciunea noastră, a producătorilor din industria Automotive, cum vom gestiona aceste provocări. În plus, este ceasul al 12-lea în care trebuie să implementăm programe educaționale în sfera sustenabilității și a economiei circulare, deoarece numai prin educație creăm premisele ieșirii din zona negaționismului climatic și a focusului pe beneficiul mic, dar imediat în dauna celui mare de mai târziu.

P.S. M-am întors în Shanghai anul trecut și am văzut că și cerul Chinei este albastru, ca o dovadă că acțiunile în sfera asigurării sănătății mediului se pot manifesta corect oriunde în lume.  

Bibliografie
[1] The European Green Deal – European Commission
[2] International Energy Agency (IEA). (2020). Iron and Steel Technology Roadmap. Paris: IEA.
[3] Resources and data downloads
[4] International Renewable Energy Agency din 25 martie 2025. Renewable capacity statistics 2025
[5] Delivering Grean Deal Delivering the European Green Deal – European Commission
[6] Energy Institute. (2023). Statistical Review of World Energy 2023. London: Energy Institute.
[7] Trends in electric cars – Global EV Outlook 2024 – Analysis – IEA
[8] Rho Motion View: Over 20M EVs to be Sold Globally in 2025 – Rho Motion
[9] Reading the Meter, feb 20, 2025

CITEȘTE ȘI: Lideri în era AI. Între aurul lui Midas și zborul lui Icar | EDITORIAL

Foto: Fabrica Fuerda