Despre (ne)întoarcerea la birou

Angajații încep să se întoarcă la birou – însă nu neapărat în număr mare sau full time. Iar această „nouă normalitate” poate aduce noi provocări, pentru că nu există o soluție simplă, „de manual” și universal valabilă, așa că fiecare organizație trebuie să-și stabilească propriile modalități și strategii de adaptare.

Flexibilitatea modului de lucru din ultimii doi ani a transformat fundamental viața profesională a oamenilor și relația lor cu biroul. Iar dacă angajatorii vor ca spațiile de lucru să rămână relevante, atunci acestea trebuie să devină mai sigure pentru sănătate și să fie adaptate modului de lucru al viitorului. De asemenea, angajații se așteaptă la înțelegere și adaptabilitate din partea angajatorului în ceea ce privește programul de lucru, locul și modul în care muncesc.

Stilul hibrid de muncă tinde să devină „noua normalitate“, cel puțin în marile orașe din România. Întrebaţi dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajaţi au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă, potrivit studiului „Back to the Office“ realizat de Cushman & Wakefield Echinox. Importanţa biroului este şi mai vitală în Bucureşti, unde 96% dintre respondenţi vor să lucreze cel puţin o zi pe săptămână de la birou, comparativ cu oraşele regionale, unde ponderea acestora este de 87%.

Astfel, peste un sfert dintre cei intervievaţi ar vrea să lucreze 3 zile de la birou şi 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferinţa pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp şi de bani, şi de dezavantajele absenţei de la birou, angajaţii punctând în special nevoia de socializare şi dificultatea de a separa timpul de lucru de viaţa personală. 83% dintre respondenţi au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simţit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru.

Timpul de deplasare este o problemă atât pentru angajaţii din Bucureşti, unde 73% sunt mulţumiţi că nu mai stau în trafic, cât şi pentru cei din marile oraşe, unde ponderea este de 61%. Şi lipsa de socializare este mai acută în Bucureşti decât în oraşele regionale, respectiv 82% versus 77%. Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătăţirea echilibrului viaţă profesională – viaţă personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).

Când vine vorba despre alte neajunsuri ale lucrului de acasă, dificultăţile în separarea vieţii profesionale de cea personală sunt pe locul al doilea, cu 50% dintre răspunsuri, în timp ce lipsa unui spaţiu propice de lucru a fost indicată de 32% dintre respondenţi. La acestea se adaugă capacitatea de concentrare mai redusă sau problemele legate de gestionarea relaţiei cu clienţii, partenerii şi colaboratorii, fiecare în 21% din cazuri.

Întoarcerea la birou este asociată în primul rând cu îmbunătăţirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondenți ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajaţi (51%) o simt ca pe o „revenire la normalitate“. De asemenea, apartenenţa la un grup şi un timp definit de lucru sunt alte plusuri ale lucrului de la birou. Timpul de deplasare (65%), cheltuielile mai mari (50%) şi mai puţină flexibilitate a muncii (50%), dar şi riscul infectării cu SARS-CoV-2 (37%) sunt asimiliate cu dezavantajele întoarcerii la birou.

Așadar, „nu poți împăca și capra, și varza“ (după cum spune o vorbă din popor) decât prin soluții individuale și flexibile. Pentru că suntem diferiți. Iar nevoile noastre se pot schimba în timp. Pentru că nevoia unei alternative la vechiul mod de lucru este evidentă, organizațiile și angajații trebuie să se reinventeze și să implementeze planuri de digitalizare și schimbare pe termen lung, care să faciliteze munca în regim hibrid pe termen lung.

DE CE IDEEA DE „ÎNTOARCERE LA NORMALITATE“ NU EXISTĂ? Răspunsul la această întrebare îl găsiți în site-ul www.hrmanageronline.ro.