Peste 80% dintre oamenii de afaceri din România se declară afectați de inflație, scăderea vânzărilor și schimbările legislative – STUDIU

Oamenii de afaceri din România privesc cu precauție la perspectivele economiei, în contextul accentuării problemelor financiare generate de modificările fiscale, accentuarea blocajului financiar, inflație și mai ales de scăderea vânzărilor. 67% dintre managerii chestionați într-un barometru Sierra Quadrant, văd întârzierea plăţilor drept o vulnerabilitate sistemică pentru firmele româneşti.

Inflația a afectat într-un mod semnificativ mediul de afaceri românesc, unul și așa fragil, cu peste 90% din companii slab capitalizate, multe dintre ele aflate în zona de supraviețuire, fără disponibilități financiare pe termen mediu și lung, arată sursa citată.

Efecte pentru mediul de afaceri

Potrivit rezultatelor barometrului realizat de compania de consultanță Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 10-15 august 2025, cei mai mulți dintre cei 1450 de respondenți privesc cu îngrijorare la perspectivele business-ului.

Întrebați în ce măsură condițiile economice din prezent le-au influențat business-ul, 82% au declarat că provocările economice generate de inflație, de scăderea vânzărilor și de modificările fiscale i-au afectat în mare măsură, 11% într-o oarecare măsură, în timp ce numai 7% s-au declarat ,,imuni’’ la efectele negative ale crizei.

Cei mai mulți respondenți (48%) au reclamat scăderea business-ului cu peste 30 de procente. 23% s-au confruntat cu o diminuare a afacerilor cuprinsă între 20 – 30%, iar 16% au marcat scăderea încasărilor cu procente de până în 10%. Numai 7% au afirmat că cifra de afaceri nu le-a fost afectată, în timp ce 6% au evitat să răspundă.

Care au fost cele mai mari probleme? 

Potrivit barometrului Frames & Sierra Quadrant, întârzierea plății facturilor s-a aflat în prim-plan, menționată de 52% dintre managerii chestionați.

Pe locul secund s-a situat scăderea vânzărilor (37%), urmată de alte probleme precum inflația, criza de personal și altele.

,,Scăderea vânzărilor, în volum, se simte tot mai puternic în lanțurile economice din aproape toate domeniile de activitate. În condițiile slabei capitalizări din economie, multe dintre firme erau și sunt angrenate în mecanisme de tip credit comercial/credit furnizor, iar scăderea abruptă a consumului de bunuri și servicii afectează în mod semnificativ relațiile dintre companii. Blocajul financiar s-a accentuat și multe firme au intrat în dificultăți financiare majore odată ce partenerii nu și-au mai onorat obligațiile la timp’’, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Măsuri pentru protejarea afacerilor

Potrivit barometrului Sierra Quadrant, întrebați ce măsuri au luat sau vor să ia pentru protejarea business-ului, 58% au indicat ,,restructurarea afacerilor’’ drept principală măsură, în timp ce numai 11% au declarat că nu vor lua măsuri suplimentare. Restul au evitat să ofere un răspuns.

Principalele măsuri de restructurare vizate de manageri vizează reconfigurarea ofertelor și a serviciilor (43%), reducerea creditului furnizor (29%), scăderea cheltuielilor de funcționare (23%), reduceri de personal (16%) și stoparea investițiilor (12%).

,,În această perioadă, în care scăderea consumului afectează zone ample din economie, reconfigurarea planului de business trebuie să se afle în prim-plan. 2025 este un an dificil, iar perspectivele nu sunt dintre cele mai pozitive. Deprecierea leului, creșterea prețurilor, accentuarea blocajului financiar și pericolul ca multe dintre firme să intre în blocaj se află în prim-plan. Urmează o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri’’, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

160.000 de firme cu probleme

Cele mai multe probleme, potrivit experților, sunt în construcţii, retail, în zona farmaceutică și în industria prelucrătoare.

,,Avem aproape 160.000 de firme, cu peste 650.000 de angajați, care se confruntă cu mari probleme. Mare parte dintre aceste companii au nevoie de ajutor, de o restructurare a ofertelor și relației cu partenerii. Doar în acest fel vor reuși să evite falimentul și să se reintegreze în mediul de business’’, estimează analiștii.

Întrebați ce ar face dacă afacerea pe care o conduc sau o reprezintă ar intra în dificultate, peste 60% dintre managerii chestionați au indicat că ar apela la măsurile de protecție prevăzute de legislație, precum acordul de restructurare, concordatul preventiv și insolvență.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, acordul de restructurare și concordatul preventiv reprezintă soluții eficiente de protecție în cazul problemelor în afaceri. Și asta pentru că permit acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

Companiile implicate în aceste proceduri pot cere suspendarea provizorie a executărilor silite.

Dincolo de insolvență și concordatul preventiv, specialiștii estimează că multe firme vor închide porțile în următoarele șase luni.

,,Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situații, situații prezente la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc.”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Soluțiile de restructurare

Potrivit experților, măsurile de precauții vizează, în primul rând, asigurarea unui buffer financiar care să le permită companiilor să facă față provocărilor din lanțul de plăți. 

Firmele românești trebuie, astfel, să își monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor.

,,Corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate sau indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului și reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri sunt elemente esențiale care ar trebui însoțite de externalizarea proceselor non-core, inclusiv a unei părți din personal’’, spun experții.

Bineînțeles, evitarea cheltuielilor care nu țin de esența business-ului, precum achiziția de automobile, modernizarea sediilor etc. trebuie evitate și însoțite de reinvestirea profitului și rambursarea anticipată a obligațiilor de plată aflate în derulare, mai arată sursa citată.

O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.

Barometrul efectuat de compania de consultanță Frames, la comanda Sierra Quadrant, a fost realizat în perioada 10-15 august 2025, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1450 de persoane.

Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.

CITEȘTE ȘI: 6 din 10 angajați din România sunt îngrijorați de stabilitatea jobului până la pensie | STUDIU

Foto articol: ID 141544975 | Report © Lovelyday12 | Dreamstime.com