De bunăvoie sau siliți de împrejurări. De ce nu se mai căsătoresc tinerii?

De ce nu se mai căsătoresc tinerii?
„Căsătoria nu este un substantiv, este un verb. Nu este ceva ce obții. Este ceva ce faci”

Citatul aparține Barbarei De Angelis, una dintre cele mai cunoscute specialiste în relații, autoare de succes, recunoscută pentru modul în care a inspirat milioane de oameni să construiască relații autentice.

Ei bine, dacă mariajul înseamnă ceva ”ce faci”, în prezent, tinerii nu prea mai par dispuși „să facă”. Angajamentul căsătoriei, odinioară un simbol al stabilității, pare să-și piardă farmecul pentru noile generații. Promisiunea ”la bine și la greu” este, în ultimii ani, tot mai evitată.

Dar oare ce factori îi determină pe tineri să ezite în fața căsătoriei?

De ce nu se mai căsătoresc tinerii. Statistici pure

• În anul 2023, în România, s-au înregistrat 111.122 de căsătorii, cu 7.178 mai puține decât în anul anterior.
• Rata nupțialității a fost 5,1 căsătorii la 1.000 de locuitori, mai mică decât în 2022, când a fost 5,4.
• Vârsta medie la data căsătoriei a crescut, cu 0,3 ani atât la femei, cât și la bărbați.
• Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 32,4 ani pentru bărbați și de 29,1 ani pentru femei, în creștere față de anul 2022 cu 0,3 ani pentru ambele sexe.
• Se menține tendința de amânare a căsătoriilor, cu vârste mai înaintate la momentul căsătoriei (după 29 de ani pentru femei și după 32 de ani pentru bărbați).
• Pe termen lung, această tendință poate influența negativ natalitatea, reducând perioada fertilă a persoanelor.

Acestea sunt cele mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică (INS), făcute publice în 2024 și valabile pentru 2023.

De ce nu mai aleg tinerii căsătoria

Poate pentru că lumea se mișcă prea repede, iar ideea de „pentru totdeauna” pare copleșitoare. Sau poate că frica de a eșua umbrește dorința de a încerca. Poate este vorba despre o schimbare a valorilor, o neîncredere în instituția căsătoriei sau pur și simplu despre o nouă definiție a iubirii ori libertății.

Pot fi  ”n” motive care să-i țină pe tineri departe de altar. Și dacă pentru unii dintre noi, mai ales cei care au făcut parte sau încă fac parte din cupluri pentru care „la bine și la greu” a însemnat mai mult „la greu”, fuga tinerilor de căsătorie e de înțeles, la nivel de societate implicațiile sunt complexe. Pentru că, dincolo de alegeri, valori ori decizii personale, există consecințe care se răsfrâng asupra întregii comunități.

Și mai este un aspect important pe care, deseori, societatea îl ignoră. Una este să nu te căsătorești din convingere, la urma urmei, fiecare este liber să-și scrie povestea așa cum simte, și alta este să eviți acest pas constrâns de împrejurări. Mai ales când aceste ”împrejurări” sunt exact aceleași pe care specialiștii le identifică și drept cele mai des întâlnite motive de divorț.

Tinerii și căsătoria. Tendințe globale

Tot mai mulți tineri decid să nu se căsătorească, chiar și atunci când ar putea să facă acest pas. În ciuda schimbărilor din societate, care oferă mai multe libertăți și opțiuni, tinerii aleg să amâne sau să renunțe la căsătorie, iar acest comportament se reflectă într-o tendință globală clară.

Presa de peste ocean trage deja semnale de alarmă. Statisticile din Statele Unite arată o scădere dramatică a ratei căsătoriilor în ultima jumătate de secol, cu aproape 60% mai puține căsătorii comparativ cu anii ’60. Situația nu este cu mult diferită nici la nivelul Uniunii Europene, unde datele oficiale arată o scădere a căsătoriilor de aproape 50% față de anii ’60 și ’70. Iar asta se traduce, confrom Eurostat, în doar 4,2 căsătorii la 1.000 de persoane, cele mai scăzute valori înregistrate de-a lungul istoriei statisticilor matrimoniale.

Principalele motive pentru care tinerii nu se mai căsătoresc

De ce nu se mai căsătoresc tinerii? Experții sugerează două motive principale: tot mai puține relații ajung să fie ”suficient de stabile” pentru a face pasul final, și lipsa de sens a căsătoriei, adică mulți tineri nu simt căsătoria ca fiind necesară pentru a trăi o relație fericită și împlinită.

Cu toate acestea, nu toți tinerii resping complet ideea. La fel de mare este și tendința de a amâna acest pas, iar statisticile arată o creștere a numărului de persoane care se căsătoresc mai târziu în viață. Tot mai multe cupluri aleg să trăiască împreună înainte de a se căsători, cu intenția de a face acest lucru într-un viitor mai îndepărtat. Iar unul dintre motive – și da, este un motiv prezent la nivel global, nu doar în România – costul ridicat al nunții. Mulți preferă să folosească acești bani pentru a achita un avans pentru locuință, considerând că locuința are o prioritate mai mare în viață decât un certificat de căsătorie.

Căsătoria în declin: un divorţ la 4,9 căsătorii

Tinerii care se abțin de la căsătorie nu fac doar o alegere bazată pe valori sau pe dorința de a trăi liber, ci se confruntă și cu o serie de provocări practice care le pun sub semnul întrebării viitorul marital. Instabilitatea financiară, presiunea socială și profesională, dificultățile emoționale contribuie din plin la această tendință. Iar motivele, multe dintre ele, sunt similare cu cele  care duc și la divorț. Iar în România, tot conform celor mai recente date INS, raportul dintre numărul divorţurilor şi numărul căsătoriilor a fost, în anul 2023, de un divorţ la 4,9 căsătorii.

Cum influențează viața cotidiană decizia de a te căsători? Motivele care îndepărtează tinerii de mariaj

Pe lângă schimbările de mentalitate și valorile care au evoluat de-a lungul anilor, există însă și o serie de motive practice care îi determină pe tineri să evite căsătoria sau să amâne acest pas.

De exemplu, viața de zi cu zi devine tot mai costisitoare, iar presiunea de a susține o gospodărie poate părea imposibil de gestionat pentru multe cupluri tinere, care nu sunt încă stabile din punct de vedere financiar. Apoi, munca excesivă, orele lungi petrecute la birou sau în trafic, combinat cu presiunea socială de a performa, lasă puțin loc pentru construirea unei relații solide. Din păcate, această lipsă de timp se poate reflecta și asupra relațiilor, ducând la o deteriorare a conexiunii dintre parteneri.

Relațiile de cuplu și dependența de tehnologie: Impactul negativ asupra dorinței de căsătorie

Un alt factor important care afectează relațiile și poate contribui la scăderea dorinței de căsătorie este dependența de tehnologie. Deși aceasta aduce beneficii incredibile, are și un impact negativ asupra relațiilor. „Scrolarea” nesfârșită pe rețelele sociale sau dependența de dispozitivele mobile pot crea un sentiment de distanțare emoțională între parteneri. Timpul petrecut online poate reduce timpul de calitate petrecut în cuplu și poate eroda intimitatea, ducând la o lipsă de conectare reală. Iar asta poate contribui la scăderea dorinței de a se angaja într-o relație de lungă durată și, implicit, la amânarea căsătoriei.  Celelalte dependențe care își pun amprenta asupra relațiilor cred că merită o analiză separată.

În caruselul consecințelor: scăderea natalității

Așadar, stresul generat de viața cotidiană, presiunea de a se adapta constant și de a îndeplini așteptările familiale sau sociale poate face ca decizia căsătoriei să pară o povară suplimentară.

Și astfel, în caruselul consecințelor, ajungem la o altă problemă, tot mai acută: scăderea natalității, o tendință îngrijorătoare în multe țări, inclusiv în România. Conform INS, în anul 2023, numărul de bebeluși înregistrați la oficiile de stare civilă a fost de 155.418, cel mai mic număr de copii înregistrat din 1932 până în prezent. Comparativ cu anul 2022, în 2023 s-au înregistrat cu 26.665 mai puțini nou-născuți. Vârsta medie a mamei la naștere a fost de 28,9 ani (față de 28,8 ani în 2022), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,5 ani (față de 27,6 ani în 2022). În mediul rural, vârsta medie a mamei la naștere a fost mai mică, de 27,5 ani (25,4 ani la prima naștere), comparativ cu mediul urban, unde vârsta medie la naștere a fost de 30,2 ani (29,2 ani la prima naștere).

Traumele personale și sociale: Impactul asupra natalității și fertilității

Aceste statistici scot în evidență încă două aspecte cu impact asupra societății: scăderea drastică a numărului de nașteri și riscul de infertilitate.

În sine un lucru îngrijorător, scăderea natalității se amplifică însă în contextul temei noastre. Și asta deoarece, dincolo de faptul că vin pe lume tot mai puțini copii, și dintre aceștia tot mai mulți se nasc în afara căsătoriei. Da, știm, este un fenomen din ce în ce mai acceptat în multe societăți moderne, dar pentru mentalitățile din România poate reprezenta o problemă. Pentru că, în România, societatea nu este complet pregătită să-i accepte pe acești copii, ca și pe mamele singure. Sunt studii care indică faptul că apartenența la familii monoparentale poate influența experiențele sociale ale copiilor, inclusiv expunerea la bullying. Pe de altă parte, există o serie de temeri legate de stabilitatea familială și sprijinul părintesc. La noi, în multe cazuri, copiii devin „arme” în conflictele de cuplu, ceea ce poate pune în pericol siguranța și binele lor.

Cel de-al doilea aspect se referă la creșterea vârstei la care o femeie alege să fie mamă, pentru că, se știe, înaintarea în vârstă scade drastic șansele. Conform OMS, aproximativ unul din șase cupluri este afectat de infertilitate la nivel global. În România, unul din cinci cupluri are probleme în a concepe. Dar despre fertilitate vă propun să vorbim într-un alt articol. 

De ce nu se mai căsătoresc tinerii în 2025? Concluzii

Fiindcă am vorbit la începutul acestui text despre alegeri, comportamente și valori, este important să subliniem că tendințele comportamentale ale tinerei generații sunt o preocupare și pentru cercetători. Iar neuroștiința încearcă să ofere explicații suplimentare pentru ele, inclusiv pentru cauzele care țin tinerii departe de căsătorie sau pentru care întâmpină dificultăți în menținerea unor relații de lungă durată.

Așadar, de ce nu se mai căsătoresc tinerii? Conform profesorului Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie și specialist în neuroștiințe, în creierul uman există rețele distincte de neuroni care se ocupă de integrarea informației sociale cu experiența personală, planurile de viitor și emoțiile. Aceste rețele, extrem de complexe, ghidează comportamentul nostru și ne influențează alegerile, valorile și emoțiile.

Cea mai importantă dintre aceste rețele, cunoscută sub denumirea de „default mode”, integrează percepțiile noastre asupra altor oameni cu aspirațiile, acțiunile recente, regulile sociale și planurile de viitor, construind relațiile dintre noi și cei din jur. Iar asta poate influența în mod direct și deciziile legate de relațiile de cuplu și căsătorie.

Ce factori determină, totuși, succesul unei relații pe termen lung și fericirea într-o relație? Dragoș Cîrneci sugerează că două aspecte esențiale influențează longevitatea și calitatea relațiilor de cuplu. Primul este capacitatea de a tolera frustrarea: cu cât putem tolera mai multe situații neplăcute și le putem depăși, cu atât relația noastră are șanse mai mari să dureze și să fie mai fericită. Iar al doilea este gradul de asemănare dintre parteneri. ”Contrariile se atrag” nu este o regulă de succes în relațiile de cuplu. Cu cât există mai multe asemănări între parteneri, cu atât crește probabilitatea unei relații de cuplu durabile și fericite. Chiar dacă diferențele pot adăuga intensitate la început, pe termen lung, acestea nu garantează neapărat succesul relației. Cu atât mai puțin al căsătoriei.

Pentru mai multe recomandări neuroștiințifice despre relații, nu ezitați să recitiți: „Ce face din noi creierul!? Cu psihologul Dragoș Cîrneci prin labirintul minții umane”.

foto: ID 40920002 © Maffboy | Dreamstime.com