Peste jumătate dintre români cred că regimul comunism a fost „mai degrabă un lucru bun” pentru România. Ce spun despre Ceaușescu – Sondaj INSCOP

Aproape 60% dintre români sunt de părere că regimul comunist a însemnat un lucru mai degrabă bun pentru România, în timp ce peste 66% cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru țara noastră. Sunt doar două dintre concluziile îngrijorătoare ale unui studiu recent, realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Potrivit sondajului INSCOP, 55.8% dintre români cred că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). 34.5% sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri rele, decât lucruri bune). 9.6% nu știu / nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.

„Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special: persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus. Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România”, potrivit sursei citate.

Nivelul de trai

48.4% dintre cei chestionați sunt de părere că se trăia mai bine înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 34.7% cred că se trăia mai rău, iar 13.2% că se trăia la fel. 3.7% nu știu sau nu răspund.

În tot acest timp, în opinia a 66.4% dintre respondenți, statul avea mai multă grijă de cetățean înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 16.2% sunt de părere că statul avea mai puțină grijă de cetățean, iar 12.9% că statul se comporta la fel. În acest caz, ponderea non-răspunsurilor este de 4.5%.

Gradul de corupție

Cercetarea sociologică scoate la iveală faptul că 8% dintre respondenți consideră că era mai multă corupție înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 65.1% cred, însă, că era mai puțină corupție, iar 20.2% că era la fel de multă. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.7%.

Relevantă este și opinia românilor despre libertare. Astfel, potrivit sondajului, 9% dintre cei intervievați sunt de părere că era mai multă libertate înainte de 1989, comparativ cu situația din prezent. 80.9% cred că era mai puțină libertate, iar 6.8% că era la fel de multă libertate. 3.3% nu știu sau nu răspund.

Responsabilitatea regimului comunist pentru abuzuri și crime

59.2% dintre respondenți consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23.7% sunt de părere contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 17.1% din totalul eșantionului.

În același timp, 14.3% din cei chestionați cred că responsabilii pentru crimele și abuzurile regimului comunist au fost pedepsiți de justiție, în timp ce 41.6% cred că nu, iar 3.3% nu știu sau nu răspund.

Opinia despre Nicolae Ceaușescu

66.2% dintre români sunt de părere că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce 24.1% consideră că a fost un lider rău. 7.8% nu știu, iar 2% nu răspund.

„Consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România în special: persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse. Sunt de părerea contrarie mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare și cei cu venituri ridicate”, potrivit specialiștilor INSCOP.

Direcția țării

Doar 27.4% dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună. 63.5% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar 9.1% nu știu sau nu răspund.

„Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat, angajații la stat. Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: persoanele cu educație primară, locuitorii din rural,  cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok”, potrivit sursei citate.

„Raportul sugerează că nostalgia pentru comunism nu reflectă doar raportarea la trecut, ci și la eșecurile prezentului: inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor. Nostalgia funcționează ca mecanism compensator pentru nemulțumirile actuale și este parțial un fenomen natural firesc în cazul generațiilor care regretă tinerețea pierdută sau false certitudini oferite de un regim care controla totul și parțial un fenomen alimentat artificial de agresiuni informaționale provocate atât de vectori interni care se hrănesc din populism, cât și de entități externe care proiectează în mod curent largi operațiuni de divizare, manipulare și influențare a opiniei publice din state-țintă”, consideră Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

La rândul său, președintele IICCMER consideră că statul trebuie să intervină rapid.

„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională. Ca Președinte executiv al IICCMER, nu cred că suntem într-un scenariu catastrofic. Dar nu ezit să afirm că ne aflăm la un singur pas de un asemenea scenariu. Iar acel pas se poate face, paradoxal, nu printr-o decizie majoră, ci printr-o continuare a pasivității. Istoricii și-au făcut datoria și și-o vor face, nu mă îndoiesc, în continuare. Dar nu mai este suficient. Nu putem combate revirimentul totalitar doar cu tomuri academice. Avem nevoie de acțiune. De o pedagogie a memoriei care să iasă din universități și biblioteci și să ajungă în comunități, în familii, în spațiul digital, acolo unde se formează convingerile noii generații. Dar nu putem merge mai departe fără susținere. O spun cu fermitate: avem nevoie de sprijin guvernamental și societal. Nu putem lucra eficient dacă suntem blocați în birocrație, dacă nu avem un buget adecvat și resurse umane competente”, susține Daniel Șandru, președinte executiv al IICCMER.

Datele pentru realizarea sondajului au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie 2025 pe un eșantion de 1100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

CITEȘTE ȘI: Avem suficiente reguli pentru AI? Ce cred oamenii despre reglementarea inteligenței artificiale – STUDIU

Grafice: INSCOP Research

Foto articol: ID 3693975 © Olga Besnard | Dreamstime.com