Românii privesc cu optimism viitorul AI, dar se tem pentru joburile lor. Un raport arată că unul din trei respondenți anticipează pierderi semnificative pe piața muncii
Un studiu recent realizat de RoCoach împreună cu Novel Research relevă o perspectivă complexă asupra percepției românilor față de Inteligența Artificială (AI). Rezultatele arată că, deși peste trei sferturi dintre respondenți (76%) identifică AI-ul ca o oportunitate majoră pentru economia și societatea românească, există o preocupare pronunțată legată de impactul acestei tehnologii asupra pieței muncii. Aproximativ 35,7% dintre aceștia anticipează că implementarea pe scară largă a AI o să genereze pierderi semnificative de locuri de muncă, în pofida apariției unor noi profesii.
Echilibru între optimism și anxietate
Această ambivalență se manifestă printr-un echilibru delicat între optimism și anxietate: 42% dintre participanți consideră că efectele AI asupra ocupării forței de muncă vor fi relativ echilibrate, cu dispariția unor meserii și crearea altora în proporții comparabile, iar doar 11% au convingerea că AI o să genereze un număr net pozitiv de joburi. Această perspectivă evidențiază o conștientizare realistă a provocărilor pe care le aduce transformarea digitală.
O analiză mai granulară relevă că nivelul de reticență față de impactul AI asupra locurilor de muncă crește proporțional cu vârsta și este mai accentuat în rândul persoanelor cu educație preuniversitară. În schimb, utilizatorii activi ai tehnologiilor AI manifestă un grad semnificativ mai ridicat de deschidere și percep tehnologia ca pe o oportunitate – aproape 67% dintre aceștia văd cu optimism potențialul AI, în comparație cu doar 18,7% dintre cei care au auzit despre AI, dar nu au interacționat efectiv cu această tehnologie.
Pe lângă preocupările legate de ocuparea forței de muncă, românii își exprimă rezerve semnificative față de utilizarea AI în evaluarea performanței profesionale. Studiul arată că doar 20,2% dintre respondenți sunt confortabili cu ideea ca evaluările să fie realizate exclusiv de sistemele automate, fără intervenție umană. O proporție considerabilă, aproape 40%, acceptă evaluarea asistată de AI doar în combinație cu analiza superiorului ierarhic, în timp ce peste 35% resping categoric orice evaluare automatizată.
Tinerii susțin integrarea AI ca element strategic pentru competitivitatea României
În ceea ce privește rolul instituțiilor publice, peste 64% dintre români consideră imperativ ca statul să sprijine formarea profesională în domeniul AI, în special în sectoarele strategice ale economiei (36,9%) și în măsura prevenirii șomajului tehnologic (27,7%). Această opinie reflectă o așteptare clară a populației cu privire la implicarea activă a autorităților în pregătirea forței de muncă pentru schimbările profunde generate de tehnologie. Segmentul tinerilor (18-29 ani) se evidențiază ca fiind cel mai vocal în susținerea integrării AI ca element strategic pentru competitivitatea României, 45% dintre aceștia pledând pentru o strategie națională care să stimuleze investițiile private, inovația și dezvoltarea capitalului uman în domeniu.
Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, subliniază faptul că „românii nu sunt refractari la schimbare, însă solicită un echilibru între adoptarea noilor tehnologii și măsuri de protecție socială. Societatea românească caută repere clare pentru integrarea sănătoasă a AI în viața profesională, iar în fața acestei transformări este nevoie nu doar de competențe tehnice, ci și de cultivarea discernământului, adaptabilității și leadership-ului uman”. Specialistul consideră că România se află într-o poziție privilegiată pentru dezvoltarea unui model inteligent de integrare a tehnologiilor emergente, bazat pe educație, reconversie profesională și politici menite să reducă decalajele digitale.
Studiul reflectă modul în care românii își proiectează viitorul într-o societate în schimbare rapidă. Marian Marcu, Managing Partner Novel Research, atrage atenția că „AI devine un barometru al încrederii sociale, al nivelului de educație digitală, dar și al anxietății sociale. Diferențele majore între generații, regiuni și niveluri de educație pot transforma AI într-un factor de incluziune sau, dimpotrivă, într-un amplificator al excluziunii. Pentru navigarea cu succes a acestei tranziții, România are nevoie de politici coerente și lideri conectați la realitatea complexă a acestei schimbări”,
Studiul a fost realizat în perioada mai-iunie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews).
CITEȘTE ȘI: Cum să faci față primei evaluări de performanță la job. Corina Neagu: „Pregătirea este esențială”