Cum deosebim fake-urile în avalanșa de conținut electoral. Ce spun experții

Pe măsură ce România a intrat în linie dreaptă pentru alegerile prezidențiale, spațiul digital a devenit terenul principal de luptă. Promisiuni, atacuri, discursuri, replici tăioase, toate circulă rapid, nu doar prin canale oficiale, ci și prin rețele sociale și nu numai. În acest zgomot electoral, un nou tip de armă se strecoară tot mai subtil: conținutul fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

De la imagini fabricate, la clipuri video în care par să spună lucruri care nu au fost spuse, manipularea vizuală a devenit mai sofisticată ca oricând. Și, de cele mai multe ori, publicul nu are timpul sau instrumentele necesare să verifice autenticitatea. Tocmai de aceea, recunoașterea semnelor clare că un clip sau o poză sunt fake a devenit mai importantă ca oricând.

Sigur, nu înseamnă că orice vedem e fals, nici pe departe. Dar e extrem de important să știm cum ne putem da seama dacă ne lovim de un astfel de conținut.

Ce nu poate ascunde (încă) inteligența artificială

Chiar dacă imaginile generate de AI sunt din ce în ce mai realiste, ele lasă adesea urme.

„În cazul imaginilor, este bine să fim atenți la mâini, degete, fundaluri sau fețe – AI-ul încă face greșeli frecvente în aceste zone. Putem observa degete prea multe sau deformate, fundaluri care par artificiale ori fețe perfect netede, fără nicio imperfecțiune, de parcă ar fi din plastic. În videoclipuri, buzele pot fi nesincronizate cu vocea, iar expresiile faciale pot părea nenaturale sau lipsite de emoție reală. Dacă, la prima vedere, ceva „nu se simte în regulă”, este bine să fim vigilenți. Un alt indiciu important este lipsa contextului: dacă o fotografie sau un clip nu apare și în alte surse credibile, dacă este distribuit doar de conturi obscure sau dacă mesajul este exagerat de șocant – este posibil să fie fals. Înainte de a distribui mai departe, este recomandat să verificăm informația. Nu pentru că nu am avea dreptate, ci pentru că, într-o lume inundată de informații false, un plus de atenție poate face diferența”, explică, pentru Revista CARIERE, Gabriel Avramescu, expert în domeniul inteligenței artificiale și fondator Awakeness AI.

Informații care lipsesc în surse oficiale

AI-ul poate reproduce o voce, dar nu întotdeauna și contextul în care ar fi fost rostită. Dacă un politician pare că zâmbește inexplicabil în timp ce lansează acuzații, dacă tonul nu se potrivește cu mesajul, sau dacă publicul din sală pare prea „perfect aliniat” sau repetitiv, sunt motive să ridici un semn de întrebare.

Și un indiciu foarte simplu: dacă un material apare brusc, e distribuit masiv, dar nu apare în nicio sursă oficială sau nu e preluat de nicio instituție media credibilă, e foarte posibil să fie o fabricație.

În context electoral, efectul unui clip viral fals poate fi devastator. O imagine trucată poate circula suficient de mult încât să rămână în memorie chiar și după ce a fost demontată.

De aceea, nu e nevoie să devii expert în AI ca să fii mai atent, ci doar să îți pui câteva întrebări de bază:
– Cine a publicat clipul?
– Există și alte surse care confirmă scena?
– Ce nu se potrivește între imagine, sunet și context?
– Pare prea spectaculos ca să fie adevărat?

Riscuri de securitate

În mijlocul unei campanii electorale tensionate, în care fiecare declarație poate înclina percepția publică, fenomenul deepfake nu mai este doar o curiozitate tehnologică, ci un factor real de risc.

„Deepfake-ul reprezintă un risc pentru utilizatorii platformelor IT, dar și pentru un proces democratic, cum sunt alegerile. Pentru utilizatori, riscul este ceea ce noi numim „inginerie socială”: imită vocea sau chipul unei persoane pe care o consideri de încredere pentru a atrage foloase materiale. Pentru alegeri, riscul este dezinformarea și manipularea în masă: poze, discursuri false ale candidaților și astfel se pierde încrederea într-un proces democratic. În esență sunt niște tehnici de atac cibernetic îmbunătățite datorită AI-ului, care sunt din ce în ce mai greu de depistat, datorită dezvoltării tehnologiei”, explică, pentru Revista CARIERE, și Gabriel Cusu, expert în cybersecurity.

Pericolele deepfake-ului nu se limitează, însă, la perioada alegerilor.

„Atacatorii care folosesc apelurile telefonice frauduloase (vishing) pot înregistra vocile victimelor pentru a genera ulterior conținut audio fals, cu scopul de a impersona persoana respectivă și de a convinge cunoștințele acesteia să transfere bani sau să ofere acces la platforme informatice. Pentru a combate aceste amenințări, educația și conștientizarea sunt esențiale”, mai spune Gabriel Avramescu.

CITEȘTE ȘI: Cum putem trece ușor peste zilele încărcate de dinaintea alegerilor? Sfaturile unui psiholog

Foto: ID 38307812 @ Cammeraydave | Dreamstime.com