Antreprenorii sociali, finanţaţi prin propriile proiecte

Sandra Ecobescu a înfiinţat, în 2007, Fundaţia Calea Victoriei, un spaţiu dinamic în care tinerii şi adulţii pot fi iniţiaţi, de către profesionişti, în domenii umaniste precum: actorie, antropologie, arte plastice, istoria artei, arhitectură, dezvoltare personală etc. Când a pornit la drum, s-a gândit să organizeze un atelier – format din cinci întâlniri cu istoricul Neagu Djuvara – la care tinerii să participe gratuit. Spera că va primi sprijinul unor mari companii multinaţionale pe care le-a abordat. „Am crezut, foarte naiv, că, dacă avem un proiect frumos şi unic în ţară, va fi uşor să găsim sponsori”, spune Sandra Ecobescu.

Deoarece lucrurile nu au stat aşa, a regândit abordarea: cursuri gratuite pentru tinerii fără mijloace şi cu taxă pentru cei care vor să afle, să înveţe, să se dezvolte şi îşi permit.

Proiectul a devenit sustenabil cam la un an de la lansare, când Sandra şi lectorii au trecut de la voluntariat la o echipă cu salarii decente, un sediu spaţios (închiriat) şi o programă stabilă, variată. Interesant este că Fundaţia Calea Victoriei, această şcoală alternativă umanistă, a devenit sustenabilă cu ajutorul publicului, a oamenilor (mai ales din clasa de mijloc) din Bucureşti, dar şi din provincie, care plătesc taxele de curs. Pentru proiectele mai mari însă, cum este cazul concertului de Anul Nou, organizat cu dirijorul Tiberiu Soare şi Symphactory Orchestra la Teatrul Odeon, se atrag sponsori şi susţinători.

Citește și Cum construiești un brand care să vândă

Tot un proiect în domeniul educaţiei a început şi Paul Dumitru în 2012. JuKaVa, „insula jucăușă” unde copiii şi părinţii vorbesc aceeași limbă, este, de fapt, un proiect educaţional în cadrul căruia se desfăşoară petreceri aniversare, ateliere tematice, tabere sezoniere, școli de vară, ieșiri de weekend, scopul principal fiind susținerea copiilor pentru a se dezvolta prin activități de joacă în care ei apucă să se cunoască pe sine și pe cei din jur. Cu alte cuvinte, dezvoltarea emoțională despre care vorbește psihologia ultimelor zeci de ani. Paul Dumitru a început acest proiect împreună cu Cristina Dinu-Popa, care avea deja mai mulţi ani de experiență în lucrul cu copiii.

„Nu cred că ceea ce facem este antreprenoriat social, deoarece nu suntem un ONG. Dar aproape 20% dintre activitățile desfășurate de noi de-a lungul timpului au fost pentru scopuri nonprofit”, spune Paul, care crede că oportunitățile financiare sunt și vor rămâne mereu aceleași: oamenii și nevoile lor. Din această cauză, ei nu au apelat la creditare, „despre care toți oamenii cu experiență în business din jur ne spuneau că aduce mai multe riscuri să ne tragă în jos”. Astfel, ei încearcă să fie cât mai independenți financiar și să reinvestească profitul.

Proiectul este sustenabil la nivel intrinsec, în sensul în care nu au angajați full-time, ci colaboratori. „Deci nu e un business axat pe profit, ci un start-up început în format lean, adică e crescut organic”, mai spune Paul.

Ca şi Sandra Ecobescu, şi fondatorii JuKaVa atrag capital dezvoltând produse pe care oamenii sunt dispuși să le cumpere. Deşi a existat posibilitatea unui sprijin din partea unui business angel, Paul spune că au preferat să crească treptat.

O altă formă de dezvoltare a unui proiect de educaţie, nonformală de data aceasta, este cea aleasă de Mirela Măzăreanu, care are un ONG împreună cu o prietenă de suflet, Sofia, şi o profesoară de istorie. Ed4Lead îşi propune să dezvolte un model de gândire pozitivă în rândul elevilor, care să le permită acestora să acţioneze constructiv şi cu un impact pozitiv pentru viaţa lor sau a comunităţii în care trăiesc. Pentru ONG, cea mai mare problemă este finanţarea: „Încă de la început am muncit foarte mult să creştem nişte proiecte care nu au beneficiat de ajutor financiar, astfel încât a trebuit să contribuim din buzunarul propriu. În prezent, suntem în căutare de noi oportunităţi de finanţare şi sponsorizare”, spune Mirela Măzăreanu, care explică faptul că sustenabilitatea în cazul ONG-urilor este o problemă dacă nu câştigi o linie de finanţare.

Ce au cele trei proiecte în comun, în afara faptului că activează în domeniul educaţiei şi al formării? Faptul că iniţiatorii lor şi-au urmat pasiuni pe care le aveau de mai multă vreme.
Pe lângă acest prim pas către o reuşită, Sandra Ecobescu îi mai sfătuieşte pe tinerii care vor să se îndrepte spre această zonă să lucreze ceva vreme în companii, mai mari sau mai mici, ca să înveţe cum funcţionează lucrurile.

Tineri susţinuţi de 150 de clujeni

15 tineri antreprenori clujeni participă în această lună la work-shop-uri de educaţie financiară şi economie comportamentală, cu ajutorul a 150 de donatori individuali care au ales să susţină programul „Drive Your Community for Better” de educaţie antreprenorială iniţiat de Fundaţia Danis pentru Dezvoltare Managerială.

Cei 15 antreprenori selectaţi pentru proiect participă la ateliere de educaţie financiară, organizate pe următoarele direcţii: obținerea de finanțări (linii de finanțare, atragere de investitori) şi planificarea și gestionarea resurselor financiare (realizarea planului financiar, calcularea pragului de rentabilitate, bugetare, folosirea fluxului de numerar).

Paula Beudan, coordonatorul proiectului, spune că multe oportunităţi de finanţare nerambursabilă sunt cele oferite de fondurile structurale POR, PNDR şi POC. Pentru credite, sunt băncile care pot oferi bani pentru începerea unei afaceri. Pentru antreprenoriat social, există linii de finanţare pe fonduri structurale, dar şi finanţări private, precum cele oferite de NESsT, Ashoka.