Clădirile verzi câştigă teren în România

Sigur, o clădire verde ne duce mai degrabă cu gândul la o casă a cărei faţadă este acoperită de iederă, dar să construieşti verde înseamnă ceva mai mult de-atât. O construcţie verde este, de pildă, o casă responsabilă faţă de mediul înconjurător, atât în timpul construcţiei sale, cât şi pe întreaga durată de viaţă. Dacă ne uităm pe definiţia agreată de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), vom vedea că nu doar clădirile noi pot fi verzi, ci şi cele renovate. O clădire verde, potrivit RoGBC, este orice proiect care presupune o construcţie sau o renovare realizată cu o atenţie deosebită în ceea ce priveşte minimizarea impactului pe care designul şi operaţiunile de construcţie/renovare şi posibila deconstrucţie le-ar putea avea asupra mediului înconjurător.

„După cum se poate observa şi pe piaţă, trendul se află într-o continuă ascensiune, conceptul de clădiri verzi fiind bine-cunoscut în rândurile proprietarilor/dezvoltatorilor, aceştia având interes direct atât în eficientizarea costurilor, cât şi în îmbunătăţirea calităţii habitatului”, ne-a explicat Andrei Botiş, Managing Partner Nai România, partener de cercetare al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi. Din perspectiva utilizatorilor, piaţa se află totuşi într-un stadiu incipient. Avem nevoie de surse de informare pentru a înţelege cât mai mult despre beneficiile derivate din utilizarea unui spaţiu verde.

„Dacă pornim de la nevoile cumpărătorilor/utilizatorilor, solicitările pentru a achiziţiona/închiria un spaţiu verde sunt încă reduse, spune Botiş. Cumpărătorii/chiriaşii sunt puşi în postura de a alege clădiri verzi în detrimentul clădirilor eficiente energetic A sau B şi de cele mai multe ori aleg varianta clădirilor verzi, având în vedere costurile care sunt relativ similare.” Astfel încât chiriaşii sau utilizatorii nu sunt dispuşi să plătească „premium” pentru a beneficia de condiţiile unui proiect verde.

Certificatul verde

Importanţa certificatului verde este dată în primul rând de obligativitatea potrivit legii 159/2013. „Certificatul energetic este obligatoriu la perfectarea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare, dar şi a contractelor de închiriere”, explică Botiş. În plus, este necesară afişarea certificatului energetic într-un loc accesibil publicului pentru clădirile cu suprafaţa minimă de 500 de metri pătraţi. Certificatul energetic fiind documentul care atestă eficienţa energetică a construcţiilor în baza unor calcule realizate de către inginerii de specialitate.

Piaţa verde din construcţii a început să se contureze în jurul dezvoltatorilor şi a consultanţilor de clădiri verzi care au identificat potenţialul pieţei şi au oferit clienţilor un produs de nişă.

„În timp, după ce vor fi concretizate iniţiativele legislative prin care vor fi puse în vigoare legi, astfel încât atât utilizatorii, cât şi proprietarii să fie sprijiniţi prin diminuarea taxelor de proprietate sau prin subvenţii, produsul va deveni din ce în ce mai atractiv; pentru moment beneficiile economice nefiind suficient de atractive”, spune cercetătorul de la Nai România. Cu toate acestea piaţa a evoluat considerabil din 2007 până în prezent, ajungând de la 0 la peste 200.000 de metri pătraţi în total construcţii certificate sau în curs de certificare internaţională.

Eficienţa unei clădiri verzi

Tema eficienţei clădirilor verzi este larg dezbătută în literatura de specialitate. „Costul iniţial de investiţie este mai ridicat, acest lucru fiind dovedit prin studii de caz”, spune Alexandra Stoica, Director Executiv al Companiei Das Engineering. „Ulterior însă, o astfel de clădire aduce beneficii importante proprietarilor săi prin consumuri de apă şi energetice mai reduse, prin costuri de operare şi mentenanţă mai reduse (echipamentele utilizate sunt de o factură superioară ) etc. Beneficiile se extind şi asupra imaginii unei astfel de clădiri pe piaţa de real estate, generând costuri de tranzacţie sau de închiriere superioare clădirilor normale.”

Din punct de vedere tehnic, instalaţiile, la modul general alcătuiesc, de fapt, sistemele complexe ale unei clădiri, asigură confortul ocupanţilor şi îi dau componenta de eficienţă energetică şi clădire „green” sau sustenabilă. „Instalaţiile sunt implicate în utilizarea eficientă, recircularea sau regenerarea resurselor restrictive: apa, energia şi chiar parametrii aerului ambiant (prin utilizarea de echipamente nepoluante, cu emisii reduse de noxe), explică Stoica. Atunci când spunem clădire verde, avem în vedere, de asemenea, instalaţii de stocare, tratare, recirculare a apelor pluviale sau uzate menajere şi refolosirea lor la irigaţii sau grupuri sanitare; sistemele complexe de climatizare–ventilare bazate pe pompe de căldură, recuperatoare de energie, dar mai ales tehnologiile cu emisii reduse sau zero de carbon: panouri solare, panouri fotovoltaice, energie eoliană şi echipamente pentru cogenerare”, spune specialista de la Das Engineering.

Românii, receptivi la clădiri verzi

Spre surprinderea multora, românii sunt foarte receptivi în adoptarea de soluţii eficiente energetic şi la acest capitol stăm bine la nivel european. „Dat fiind legislaţia europeană privind nivelul de emisii de carbon şi angajamentele României pentru eficientizarea energetică a instituţiilor de stat din întreaga ţară până în 2018 conform protocolului agreat la momentul aderării ţării noastre în Uniune, dar şi pe fondul dezvoltării din ultimii ani ai RoGBC-ului, conceptul de clădiri verzi devine pe zi ce trece o necesitate tot mai mare a zilelor noastre”, spune Andrei Botiş.

Demersurile legislative iniţiate de RoGBC au avut succes, iar conceptul este bine-cunoscut şi la nivel central, fiind doar o chestiune de timp până când proiectele legislative vor fi aprobate. În acest moment există municipii importante în România care-i sprijină pe dezvoltatorii de clădiri verzi plin aplicarea unei reduceri a impozitului anual pe clădire cu până la 50% din valoarea contabilă a taxei de impozit. Deşi se construieşte mai puţin, calitatea construcţiilor este din ce în ce mai bună, mai ales dacă e să ne raportăm la perioada de boom economic din anii 2006-2007, crede Alexandra Stoica. Se construieşte cu un simţ de răspundere mult mai ridicat faţă de mediul înconjurător şi cu o mai mare aplecare spre exigenţele pieţei. Tranzacţiile de pe piaţa imobiliară, în restrângere, au fost, de fapt, cele care au reglat piaţa. Nu se mai achiziţionează orice, oricât şi în orice condiţii; piaţa imobiliară a devenit extrem de selectivă, ca atare orice avantaj calitativ în ceea ce priveşte materialele şi sistemele integrate în masa unei construcţii reprezintă un atu competitiv, un element de diferenţiere.