UNDERCLOUD – teatru fără brizbrizuri

A cui a fost ideea, cine sunt organizatorii şi care este mesajul comun acestui festival?

Chris Simion: Ideea acestui festival îmi aparţine. Ea s-a născut din nevoia de competiţie, de valoare, de adevăr, de teatru viu. Producător este compania de teatru D' AYA şi co-producător Lăptăria Enache. Festivalul este susţinut de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Vodafone şi Radio Guerrilla. E unul inspirat din viaţa oamenilor de azi şi îi inspiră pe oamenii de azi. Fără decor împopoţonat şi fără brizbrizuri inutile. Zice direct ce crede. E lipsit de pretenţii „de etichetă“. Le vorbeşte oamenilor pe limba lor, direct către … minte şi suflet. E uman, fără artificii, fără recuzită excesivă. Emoţia este transmisă de oamenii care îl fac şi acest lucru te convinge să te simţi acolo, implicat. E un festival de teatru viu, care nu lâncezeşte, care nu se blazează, care nu se poticneşte, care nu se plictiseşte, care nu se repetă.

Care este cel mai greu lucru de făcut când ai de organizat un festival de teatru independent?

Teatrul independent trebuie să se descurce cum poate deşi spectacolele produse sunt extrem de actuale. Încerc să nu fac compromisuri legate de spaţiu, de exemplu. Din păcate în Bucureşti teatrul independent nu are un spaţiu adecvat, care să nu te constrângă artistic şi în care să ai libertate să creezi, cu condiţii tehnice ca într-un teatru bazat pe bugetul primariei.Teatrul independent are spaţii mici, subsoluri, cluburi iar pentru un festival ai nevoie de un spaţiu în care să intre orice gen de spectacol. Terasa Motoare unde am făcut primele 3 ediţii a funcţionat perfect. În plus era Undercloud la propriu. Greu este să găseşti şi susţinere financiară dar proiectul acesta are deja istorie şi s-a demonstrat de patru ani că este un proiect viabil, necesar.

Cine şi pe ce criterii a făcut selecţia pieselor?

Marius Zarafescu – teatrlog şi cu mine. Criteriile sunt simple: să fie spectacole moderne, de teatru alternativ, cu o propunere regizorală inedită care să aducă ceva nou în peisajul teatral contemporan.
Care sunt piesele cu cea mai mare greutate din cadrul acestui festival?
Fiecare spectacol are greutatea lui. Şi această valoare este dată de titlul piesei, de distribuţie, de impactul la public, de temă.

Dacă programul nu ne permite să le vedem pe toate, ce piesă n-ar trebui ratată, în opinia ta?

Ca director al festivalului o să spun să încercaţi să le vedeţi pe toate, nu? E o cură bună pentru spirit.

Care este regizorul/scenaristul/interpretul din festival care a oferit o prestaţie inegalabilă?

Ce întrebare e asta? Chiar nu ştiu să răspund la ea. Să-ţi spun Cristi Iacob sau Ilinca Goia, pentru că lucrez cu ei, şi pentru ca să-mi fac reclamă? Să-ţi spun Anca Sigartău pe care nu am văzut-o de foarte mult timp şi care m-a surprins? Să spun Vlad Zamfirescu, Vizante sau Gigi Ifrim? Cristina Casian? Mihaela Teleoaca? Pe bune… toţi au fost buni şi toţi trebuie văzuţi, obiectiv vorbesc acum.

Ce neajunsuri ai întâmpinat în organizare? Cum s-ar putea rezolva?

Nu sunt neajunsuri, sunt doar probleme imprevizibile pe care le rezolvi pe parcurs. Ne dorim mai multă susţinere financiară căci este un proiect care are de ce să fie încurajat şi pentru la anul un spaţiu care să aibă toate dotările tehnice de care au nevoie trupele şi toate condiţiile pe care teatrul, ca formă de manifestare, îl cere. Fie el independent sau nu. Când am ales locaţia de anul acesta, de exemplu, nu am avut de unde să ştiu că zarva de pe Lipscani o să fie atât de stridentă încât o să perturbe actul artistic. Nu mă aşteptam ca în Centrul Istoric să fie liniştea dintr-o biserică dar nici la hărmălaia care este acum.

Acum ştiu şi o să evit zona pentru acest festival. Sper ca domnul primar Sorin Oprescu să ne susţina şi să ne sprijine în găsirea unui spaţiu adecvat. Sunt prea mulţi tineri talentaţi şi care merită să-şi facă profesia. Independent nu înseamnă sărac şi improvizat. Independent înseamnă profesionist dacă ai unde şi cu ce. Am demonstrat cu acest festival că se poate.