Neurodiversitatea în organizațiile din România. La limita dintre stigmă și nevoia de schimbare

Creierul funcționează într-o varietate de moduri, iar fiecare fel de a gândi și de a procesa informațiile contribuie la bogăția și complexitatea experienței umane.

Neurodiversitatea subliniază tocmai acest aspect al diversității naturale a modului în care gândim, învățăm și interacționăm cu lumea din jur. Fiecare persoană, fie că este neurotipică sau neurodivergentă, aduce o perspectivă unică asupra realității, iar acest lucru nu trebuie considerat o limitare, ci o oportunitate de a înțelege și vedea lucrurile din unghiuri diferite. Condiții precum autismul, ADHD, dificultățile de învățare sau alte tulburări neuropsihice fac parte din acest spectru larg al diversității și nu ar trebui privite ca deficiențe, ci ca modalități diferite de a experimenta și interpreta realitatea.

Primul studiu național despre neurodiversitate în organizații

Pentru a oferi o perspectivă clară asupra provocărilor și oportunităților legate de neurodiversitate în mediul profesional, Autism Voice a realizat, împreună cu agenția de cercetare de piață MKOR, primul studiu național despre neurodiversitate în organizații.

Datele colectate din companii diverse, atât ca sectoare de activitate, cât și ca dimensiune, arată că în România, deși se observă o conștientizare crescândă a importanței neurodiversității, situația rămâne în stadiu incipient.

Peste 65% dintre organizații nu au o abordare formală a neurodiversității și doar 9% beneficiază de politici și programe specifice, integrate în strategia DEI (Diversity, Equity, Inclusion). O discrepanță foarte mare între conștientizare și implementare, care generează un decalaj ce pune presiune pe integrarea neurodivergenței în mediul de lucru.

Neurodiversitatea rămâne, așadar, la limita dintre stigmă și nevoia urgentă de schimbare, iar organizațiile din România se află în fața unei provocări majore: cum să abordeze aceste realități și să profite de potențialul enorm al angajaților neurodivergenți.

De la autism la burnout, ce spun cifrele despre sănătatea mintală a angajaților

Datele oficiale disponibile arată că, în România, tulburările din spectrul autismului (TSA) afectează aproximativ 1% din populație, cu un raport de 2:1 între bărbați și femei. Conform statisticilor, sunt înregistrate 955 de cazuri TSA la 100.000 de adulți cu vârste între 20 și 54 de ani, deci persoane potențial active din punct de vedere profesional, și 990 de cazuri la 100.000, în rândul tinerilor de 15-19 ani, aflați, deci, în perioada de tranziție spre piața muncii.

„Această prevalență ridicată a TSA în rândul tinerilor și adulților sugerează existența unui bazin de talente subvalorificat”, apreciază autorii studiului.

ADHD, o tulburare caracterizată adesea prin dificultăți de concentrare și impulsivitate, afectează 744 de persoane la 100.000 de locuitori. Este cel mai des întâlnită în rândul tinerilor de 15-19 ani, aflați în perioada de tranziție spre piața muncii. „Fără un mediu de lucru adaptat, acești tineri riscă să nu-și atingă potențialul, deși tocmai creativitatea lor și abilitatea de a gestiona mai multe sarcini simultan ar putea fi un avantaj competitiv”.

Și tulburările de anxietate ori depresia afectează un număr mare de angajați. Aproximativ 5% dintre români suferă de depresie, iar adulții activi profesional, cu vârste între 20 și 54 de ani, reprezintă a doua categorie cea mai afectată.

Dincolo de datele oficiale, burnoutul este deja o problemă endemică în rândul angajaților români. 67% dintre aceștia declară că au trecut printr-un episod de burnout sau s-au aflat aproape de această stare. Conform studiilor derulate la nivel european, femeile (65%) sunt mai vulnerabile decât bărbații (53%), iar categoriile cele mai afectate sunt, în special, angajații sub 25 de ani (68%) și cei cu vârste între 25 și 34 de ani (72%).

Neurodiversitatea în organizații: între deschidere și lipsa de instrumente

Prezența persoanelor neurodivergente în companiile din România este dificil de cuantificat, în mare parte din cauza lipsei unor mecanisme oficiale de colectare a datelor. În acest moment:

• 32% dintre organizații declară că nu au angajați neurodivergenți.
• 56% consideră că este posibil să aibă, dar nu colectează date oficiale.
• Doar 12% știu sigur că au angajați neurodivergenți.

Există însă o deschidere către incluziune. 6 din 10 companii care nu au angajați neurodivergenți afirmă că sunt dispuse să angajeze.

Așadar, există interes pentru integrarea neurodiversității în organizații, doar că multe dintre companiile respondente au recunoscut că nu dispun de instrumentele și know-how-ul necesare pentru a facilita acest proces.

Un potențial uriaș rămas în umbră

Pentru ca neurodiversitatea să devină o realitate bine definită în companiile din România, este nevoie de politici mai clare, strategii de monitorizare și programe de sprijin dedicate.

Mădălina Iorga, Senior Researcher MKOR, coordonator al proiectului pentru Autism Voice: „Studiul realizat împreună cu Autism Voice a fost pentru mine mai mult decât o cercetare – a fost o lecție despre oameni. Am pornit de la statistici, dar am descoperit povești, abilități remarcabile și un potențial uriaș rămas în umbră. Ceea ce m-a surprins cel mai mult nu a fost complexitatea provocărilor, ci simplitatea soluțiilor: barierele nu există din rea-voință, ci din lipsa instrumentelor potrivite. Datele confirmă faptul că avem nevoie de două lucruri: soluții practice pentru companii și colaborare reală între toți actorii implicați. Neurodiversitatea nu este responsabilitatea unui singur sector, ci un puzzle în care fiecare dintre noi, organizații și indivizi, deține o piesă esențială. Iar când vom reuși să-l asamblăm, nu vom schimba doar viețile persoanelor neurodivergente, ci și pe ale noastre, ale tuturor.”

Calitățile persoanelor neurodivergente: perspectiva angajatorilor

Rezultatele studiului conturează profilul unui angajat care combină atenția la detalii cu creativitatea, onestitatea și autenticitatea în relațiile profesionale, având o memorie excepțională și o dedicare intensă pentru domeniile de interes. Specialiștii în HR și D&I, datorită rolului lor și expunerii la tema diversității, identifică mai multe calități decât managerii în general.

În mod similar, companiile mari recunosc în medie 5,8 calități, comparativ cu 4,4 în cazul IMM-urilor. Diferențele se regăsesc în abordare: IMM-urile pun accent pe abilități practice și proactivitate, în timp ce marii angajatori adoptă o perspectivă strategică, concentrându-se pe reziliență, rezolvarea problemelor complexe și autenticitate.

Cum afectează sănătatea mintală mediul profesional

La nivel global, aproximativ 15% dintre adulți suferă de o tulburare mintală, iar acest fenomen are un impact direct asupra mediului de lucru. Conform Organizației Mondiale a Sănătății și World Economic Forum, anual se pierd 12 miliarde de zile lucrătoare din cauza depresiei și anxietății, iar costurile economice depășesc 1 trilion de dolari, pierderile fiind cauzate de scăderea productivității, demotivare, neîncadrare în deadline-uri și absenteism.

Cu toate acestea, susțin experții, investiția în programele de sănătate mintală poate aduce un beneficiu de patru ori mai mare decât suma investită – fiecare unitate de resursă alocată având potențialul de a genera patru unități de valoare suplimentare, prin îmbunătățirea stării de bine a angajaților și creșterea productivității acestora.

CITEȘTE ȘI: Prizonierii nesfârșitei „to-do list”

Foto articol: ID 335890084 @ Elena Nazarova | Dreamstime.com