Nu reușești să îți găsești un job? Alege să fii freelancer!

Pe platforma de freelancing Elance, România se clasează pe locul şapte la nivel mondial, dacă ar fi să ne luăm după veniturile obţinute în perioada 2007-2012. Până la sfârşitul lui 2012, profesioniştii independenţi români au câştigat, în total, aproximativ 16,4 milioane de dolari, din care numai anul trecut au fost încasate 5 milioane de dolari, potrivit reprezentanţilor platformei. Contractorii români s-au impus pe piaţa de IT & programare şi graphic design & multimedia, unde au câştigat peste 12 milioane de dolari şi, respectiv, 2,8 milioane de dolari în alte domenii, în perioada 2007-2012. În medie, freelancerii români câştigă 15 dolari pe oră, dar există şi proiecte, în domeniul finanţelor, managementului sau juridic, unde se câştigă 18 sau chiar 20 de dolari pe oră. Pe platformele de freelancing îţi faci un profil, apoi încerci să obţii joburi. La început e mai greu, pentru că renumele contează şi e dat de ratingul pe care ţi-l acordă clienţii. Astfel, atitudinea ideală a unui freelancer este să termine un proiect cât mai repede şi să-l facă bine, încât să obţină un rating cât mai bun, care să-i aducă şi alţi clienţi.

Freelancerii români

Daniel Simion este freelancer de trei ani şi jumătate. Şi-a făcut cont pe mai multe platforme, dar până la urmă s-a oprit la Elance, care nu avea joburi spam şi oferea o plată minimă relativ decentă. L-a încântat şi sistemul Escrow, un sistem de feedback care nu poate fi modificat, astfel încât l-a motivat să aibă grijă de profilul lui. Până acum, majoritatea clienţilor pe care i-a avut au fost oameni care îşi doreau design pentru aplicaţii mobile. „Piaţa Android este în creştere şi e foarte greu să faci faţă, sunt foarte multe rezoluţii de luat în calcul“, spune Daniel. Mai face şi aplicaţii 3D, dar este complicat, deoarece oamenii cer producţie pentru obiecte, cum ar fi maşinării, matriţe, animaţii sau proiecte arhitecturale.

Anton Daniel e freelancer de aproape patru ani. Iniţial, şi-a dorit să plece din ţară, dar până la urmă a rămas şi s-a făcut freelancer. „La început, când am găsit platforma, am fost destul de sceptic“, spune Anton. S-a gândit că-i încă un site care se laudă că oferă bani online. A primit primul job în mai 2009, deşi îşi făcuse cont din ianuarie. Era un proiect de grafică pentru că a muncit cam şapte ore şi a câştigat 170 de dolari. Acum toţi îl întreabă cât câştigă, dar câştigul depinde întotdeauna de numărul de clienţi sau de numărul de joburi. Acum are clienţi relativ stabili, care se întorc la el şi nu mai trebuie să-şi caute alţii. Şi uneori chiar face faţă cu greu. „E pentru cei serioşi, care vor să demonstreze ceva“, spune Anton.

Cum obţii joburi

La început e greu să găseşti joburi, dar cei care au răbdare şi sunt perseverenţi reuşesc să-şi facă un portofoliu. Laurenţiu şi-a făcut cont pe Freelancer, „în principiu să-şi umple golurile din calendar şi să-şi rotunjească veniturile.“ Dar a renunţat relativ repede, fiind descurajat de numărul mare de developeri şi de numărul mic de angajatori. „Ca new entry trebuie să te zbaţi prea mult ca să obţii un proiect“, spune el. L-au incomodat şi testele pe care trebuia să le dea pe site, care costau fiecare 5 euro. Erau teste de specialitate, în cazul lui de html sau php, fiind webdesigner. Dacă le trecea, obţinea badge-uri pe care potenţialii angajatori le puteau vedea. Dar cel mai mult l-a incomodat concurenţa. „Să zicem că cineva îţi propune să îi faci un site în wordpress în maximum două săptămâni şi îţi dă minime specificaţii, spune Laurenţiu. Şi are un buget de 1.000 de euro. Apoi încep freelancerii să liciteze. Cel din Suedia spune că-l face în opt zile pe 900 de euro, iar cel din Rusia spune că îl face în şase zile pe 500 de euro.“ Licitaţia poate continua, până când un freelancer din India sau Pakistan promite că îl face în două zile pe 200 de euro. Şi atunci o laşi baltă. Nu de aceeaşi părere este Cristina, freelancer de doi ani. Ea a început să lucreze pe Elance şi Freelance. A prins câteva joburi, însă era angajată şi avea salariul asigurat, aşa că în scurt timp s-a lăsat păgubaşă. Apoi, după ceva vreme, s-a hotărât să aplice din nou, de data asta mult mai serios. „Mi-am făcut alt cont, aşa cum trebuie, am updatat tot ce aveam mai bun la portofoliu şi am început să aplic obsesiv, la toate joburile, vreo 30 cred, spune Cristina. Şi am reuşit într-un final să obţin un job, mic şi amărât. Eram dispusă să lucrez şi gratis, numai să nu-mi apară în dreptul portofoliului 0 jobs.“ Apoi totul a devenit mai uşor, când cei pentru care lucra i-au dat „calificative maxime şi recomandări strălucite“. În scurt timp au început să apară invitaţii pentru joburi, semn că profilul ei e undeva în topul căutărilor pe Elance, ceea ce înseamnă că este vizibil.

Te ajută să lucrezi de acasă

Vali Ciacâru a început să facă freelancing pe platforme ca Worker, Freelancer, Guru şi Desk. Dar acum este freelancer mobilizator pentru Elance. Un fel de consultant pentru freelancerii noi, care îşi fac cont şi nu au portofoliu. Intrarea lui pe scena freelancing-ului a fost „puţin ratată“, pentru că, spune el: „nu a avut suficiente informaţii şi primele joburi le-a primit după trei sau patru luni“. Rolul lui este să-i ajute pe freelancerii români să evite situaţiile ratate. Vali dă sfaturi şi face traininguri pe zona Moldovei, fiind unul dintre cei cinci mobilizatori Elance din România. El nu percepe comision pentru consultanţă, fiind plătit de Elance. „Marea problemă a începătorilor care ajung pe Elance este faptul că vin cu o idee preconcepută despre freelancing şi se aşteapă ca proiectele şi clienţii să îi caute pe ei, fapt care nu se întâmplă“, spune Vali. Teoretic, freelancerii lucrează de acasă sau de unde vor şi, aparent, nu au şef şi nici program fix. Cei mai performanţi lucrează între cinci sau şapte ore pe zi, însă, dacă au mult de lucru şi deadline-ul îi presează lucrează şi 15 ore. „S-ar putea să fie dificil să lucrezi ca freelancer de acasă dacă nu te simţi confortabil să stai în faţa computerului câteva ore pe zi”, spune Daniel Simion. În rest, nu trebuie să lucrezi singur şi neapărat de acasă.“ Important este să investeşti timp pentru a prinde primele proiecte şi să îţi construieşti o carte de vizită şi un portofoliu cât mai bogat. „Joburi sunt destule, secretul este să fii prezent şi să aplici imediat ce este postat un job care-ţi convine, spune Cristina. Dacă eşti bun în ceea ce faci şi ai un portofoliu care să confirme, ai şanse mari să obţii proiectul.“ Cristina are amici care lucrează câte două sau trei ore pe zi şi se descurcă mai bine decât cu un job normal. Banii sunt viraţi de către client în contul virtual al platformei, iar la încheierea proiectului sunt viraţi automat în contul personal, de unde îi poţi retrage. „Toate e-mailurile şi schimburile de fişiere sunt păstrate, în cazul în care apare vreo neînţelegere, platforma intermediază conflictul, astfel încât şanse ca cineva să fie nedreptăţit să fie cât mai mici.

Avantajele lucrului online sunt multe, să recunoaştem. În primul rând ne putem face propriul program şi nu e nevoie să pierdem cel puţin o oră pe zi plimbându-ne de acasă şi până la birou şi înapoi. Putem lucra şi în „concediu“, dacă suntem dispuşi să sacrificăm câteva ore pe zi pentru o vacanţă prelungită. Apoi nu există şedinţe, nu te trage şeful de mânecă, eşti doar tu şi clienţii tăi. Lucrul online este o oportunitate fantastică şi este pe un trend ascendent, după cum mi-a spus Vali, mobilizatorul de freelanceri. Dar un alt avantaj este libertatea de a crea, după cum au mărturisit cei mai mulţi freelanceri. Mulţi clienţi dau indicaţii minime şi nu au modele fixe, astfel că îşi lasă angajatul să lucreze cum vrea el mai bine. „Sunt puţini clienţi care au deja pregătite nişte fişiere cu indicaţii“, după cum a spus Daniel Simion. Probabil că freelancing-ul este încă la început, pe măsură ce lumea în care trăim devine tot mai plată. Revoluţia tehnologică ne permite să muncim pentru oameni de pe celelalte continente, fără măcar să-i fi întâlnit vreodată, cu toate regulile de cerere şi ofertă respectate. Acum nu mai e nevoie de prezenţa noastră fizică, iar asta ne oferă o libertate uriaşă. Important e să ne pricepem bine la un lucru şi să ne ţinem de el.

Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici