Vrei şi tu un job european?
Mirajul unui post într-o instituţie europeană există de când România s-a alăturat celorlalte ţări din UE. Pe lângă evoluţia profesională de excepţie, cei care ajung să ocupe un astfel de post au posibilităţi multiple de training şi dezvoltare şi îşi pot face un management al carierei, care presupune planificarea şi conturarea paşilor de promovare a funcţionarilor oficiali. Există cel puţin trei tipuri de cariere din care putem alege. Prima ar fi o carieră generalistă, care înseamnă că avem abilităţi variate care pot fi transferate de la un loc de muncă la altul. A doua ar fi pentru cei care îşi doresc o carieră de specialist într-un anumit domeniu, ce necesită cunoştinţe profunde şi expertiză într-o anumită arie şi ultima, o carieră intermediară, care reprezintă ceva situat între cele două. „Mulţi români sunt atraşi de un loc de muncă în instituţiile europene datorită salariului competitiv şi pachetului suplimentar de beneficii pe care un funcţionar oficial îl primeşte“, explică Mihaela Stroe, Training Manager Euroconcurs. „Sunt două tipuri de funcţionari europeni (aşa numiţii oficiali): asistenţi şi administratori. Pe lângă aceştia, românii pot lucra ca specialişti, ca experţi naţionali detaşaţi, ca agenţi contractuali sau temporari.“
Pregătire
Pentru o poziţie de administrator poate aplica orice absolvent de facultate, indiferent de sex şi vârstă. Pentru o poziţie de asistent pot aplica şi absolvenţi de liceu, indiferent de sex şi vârstă, dar aceştia trebuie să aibă minimum 6 ani de experienţă în domeniul căutat. „În opinia mea, dacă ai facultate, master sau chiar doctorat, dacă ştii cel puţin două limbi străine, ai acumulat ceva experienţă profesională, ai ceva traininguri la activ şi eşti perseverent în obţinerea unui job, înseamnă că poţi aplica pentru o carieră europeană, povesteşte Mihaela. Procedura obţinerii unui job s-a simplificat foarte mult, iar candidaţii pot avea mai multe şanse de aplicare pe parcursul unui an. Din 2010 candidatul poate afla în minimum 9 luni – maximum un an de zile dacă a obţinut slujba.
Candidatul trebuie să ştie cel puţin o limbă străină foarte bine, pentru că o parte din teste sunt susţinute în acea limbă (care este la alegere, engleză, franceză sau germană). Dar o a doua limbă cunoscută ajută întotdeauna. Oricum, cel care ajunge să lucreze la UE este obligat să cunoască la perfecţie cel puţin două dintre limbile de lucru ale comisiei. Din punct de vedere al pregătirii, candidatul trebuie să fie specializat într-un anumit domeniu, care poate fi economic, audit, avocatură, comunicare, resurse umane etc. Orice curs sau specializare, pregătire, master sau doctorat în domeniul respectiv contează la evaluare şi se ia în considerare.
Etapele
Sunt trei etape în demersul obţinerii unui job european: prima etapă este de autoevaluare, care presupune înscrierea în competiţie şi completarea cv-ului şi a motivaţiei aferente acelei competiţii online. A doua etapă este cea de preselecţie (unde aplică foarte mulţi oameni, dar tocmai de aceea se numeşte de preselecţie, pentru că selecţia este foarte drastică). Aici se susţin patru teste contra-cronometru (care verifică abilităţile verbale, numerice, abstracte şi de gândire situaţională). Dacă trec de această etapă merg la Bruxelles într-un centru de evaluare unde le sunt, cum spune în titlu, evaluate competenţele (de cel puţin două ori fiecare) prin alte patru teste: studiu de caz, abilităţi de prezentare, abilităţi de muncă în echipă şi interviu semistructurat cu comitetul de selecţie. Cei care depăşesc şi această ultima etapă primesc un Competency Passport care atestă competenţele lor profesionale în acel moment şi intră pe o listă de rezervă care se pune la dispozitia instituţiilor europene. La final, în cazul în care candidatul a reuşit şi a fost admis, trebuie să îşi caute un loc unde să locuiască. Desigur, va fi susţinut financiar. Spre exemplu, cei care lucrează la Comisia Europeană primesc o alocaţie pentru casă de 2% din salariul de bază, plus 167,31 de euro.
Cele mai căutate posturi
Cele mai căutate posturi sunt cele de administratori, din cauza faptului că sunt mai bine plătite şi înseamnă şi o poziţie de conducere. Administratorii se ocupă cu elaborarea politicilor şi punerea în aplicare a legislaţiei europene, efectuează analize şi oferă consiliere. Asistenţii au atribuţii de suport (pe probleme de secretariat, administrative, financiare, de comunicare, de elaborare şi implementare a politicilor etc.). De asemenea, au un rol foarte important în gestionarea internă a instituţiilor, în special în domeniul bugetar şi financiar, în domeniul resurselor umane, în sectorul informatic şi în cel al gestiunii documentelor. Salariile sunt atrăgătoare şi variază în funcţie de job. O poziţie de asistent grad 1 (AST 1- cel mai mic grad) începe de la 2 556, 21 de euro; o poziţie de asistent grad 3 (AST 3) începe de la 3 273, 22 de euro, iar o poziţie de admi-nistrator grad 5 (AD 5) începe de la 4 190, 20 de euro. Pentru un administrator grad 7 (AD 7) salariul depăşeşte 5 000 de euro. „Nu contează specificul job-ului (IT sau avocat), ci poziţia şi gradul pe care intri să lucrezi într-o instituţie europeană“, explică Mihaela.
Românii sunt îndrăzneţi
Sunt mulţi români care îşi doresc să aplice pentru poziţii de AD 12 aşa-numitul Head of Unit, şef de unitate dintr-un departament – ceea ce înseamnă un post foarte râvnit pentru că este extrem de bine plătit. „Au fost competiţii speciale pentru români pentrut această poziţie“, povesteşte Mihaela. „Am avut cursanţi pentru poziţii de AD 9, tot aşa de bine plătite, dar la un nivel mai jos decât AD 12. Sunt compatrioţi care lucrează în diplomaţie, fie în afara României, fie la ambasade în România, şi care îşi doresc o carieră europeană pentru că ştiu foarte bine care sunt beneficiile. Dar există şi clienţi din administraţa publică (din ministere), din companii naţionale şi multinaţionale. Toţi doresc să evolueze din toate punctele de vedere (financiar, profesional, cultural).“
Adrian, care are 38 de ani, a terminat facultatea de Informatică la Universitatea din Bucureşti şi s-a angajat ca profesor. Nemulţumit de salariu, în urmă cu trei ani s-a înscris la un job la Uniunea Europeană în domeniul IT, dar fără prea mari speranţe, fiind convins că are nevoie de pile. S-a pregătit serios şi a trecut fiecare probă în parte, apoi a venit la Bruxelles, cu bani împrumutaţi, şi a făcut cursuri speciale care să îl ajute să înţeleagă fiecare problemă.
Nu i-a fost uşor, însă acum are un salariu de 5 000 de euro plus prime, este respectat şi îşi permite să meargă în vacanţe cu familia. Adrian a cunoscut oameni foarte diferiţi, şi mediul multicultural îl motivează foarte mult. „Ţinând cont că astea sunt lucrurile care mă fac fericit în viaţă, pot spune că am fost cel mai norocos că am aflat la timp de acest concursuri şi că am aplicat“, spune Adrian.
Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici