16 motive psihologice pentru care oamenii buni fac lucruri rele – partea a doua

Dacă un grup consideră că o persoană e necinstită, acea persoană se va comporta astfel

Felul în care oamenii sunt văzuţi şi trataţi le influenţează comportamentul. Dacă angajaţii sunt priviţi cu suspiciune şi consideraţi potenţiali hoţi, au şanse mari să fure. Pshilogii numesc asta efectul Pygmalion. Oamenii se comportă în concordanţă cu aşteptările celorlalţi: elevii care sunt percepuţi drept repetenţi potenţiali se descurcă prost la şcoală, iar angajaţii de la care te aştepţi să facă lucruri bune au un randament ridicat.

Dacă oamenilor li se pare că eşti prea autoritar, vor reacţiona la asta

Psihologii vorbesc despre „reactanţă psihologică”: oamenii detestă ca superiorii lor să instituie reguli care le limitează libertatea şi asta îi determină să protesteze.

Într-un studiu, cercetătorii au pus două afişe pe pereţii unor băi dintr-o facultate. Pe primul scria: „Sub nicio formă să nu scrieţi pe aceşti pereţi”, iar, pe al doilea, scria: „Vă rog, nu scrieţi pe aceşti pereţi”. Rezultatul a fost că pereţii pe care era primul afiş au fost umpluţi cu graffiti.

Când pedeapsa e administrată sub forma unei amenzi devine o chestiune economică, nu morală

Comportamentul imoral pedepsit prin intermediul amenzilor sau al altor restricţii de natură economică poate avea efecte nedorite. Profesorul de etică în afaceri Muel Kaptein susţine că odată ce problema e pusă în termeni economici, ea îşi pierde conotaţia morală şi devine o chestiune ce ţine de calcul. În loc să îşi bată capul dacă acţiunile lor sunt corecte sau nu, oamenii fac un calcul: probabilitatea de a fi prinşi versus potenţiala amendă.

Când sunt flămânzi, oamenii sunt mai răi decât ar fi în mod normal

Oricât de simplist ar suna, foamea îţi subminează capacitatea de a te monitoriza. Un studiu efectuat la Ohio State University a demonstrat că, dacă nivelul zahărului din sânge era scăzut, aşa era şi capacitatea de autocontrol, potrivit Lifehacker. „Când un participant la studiu era supărat pe nevastă, înfigea ace într-o păpuşă voodoo care o reprezenta. Cu cât era mai scăzut nivelul zahărului din sânge, cu atât mai multe ace erau înfipte în păpuşă când participantul era enervat pe soţie.”

Dacă mediul lor este afectat, oamenii au şanse mai mari să nu respecte regulile

Fostul primar al oraşului New York Rudy Giuliani a popularizat „teoria ferestrei sparte” când încerca să scadă criminalitatea. Ideea lui era să pedepsească dur infracţiunile mărunte, să cureţe oraşul de infractori şi să creeze aparenţa de ordine pentru a descuraja adevăratele crime.

Dacă oamenii văd în jur dezordine şi dezorganizare, presupun că nu există o autoritate reală. În acel mediu, şansele ca ei să depăşească limitările morale şi legale sunt mari.

Dacă oamenii s-au comportat corect mult timp, vor vrea să obţină foloase de pe urma acestui comportament

Uneori, persoanele morale cred că au acumulat destul „credit etic” ca să-şi poată justifica un comportament imoral. Psihologii Nina Mazar şi Chen-Bo Zhong de la University of Toronto au descoperit că oamenii care tocmai cumpăraseră produse ecologice au mai multe şanse să mintă şi să fure apoi decât cei care cumpăraseră produse standard.

Când oamenilor li se ataşează etichete, asta îi dezumanizează şi îi face să se comporte cu cruzime mai uşor decât în circumstanţe normale

Asta a descoperit psihologul de la Stanford Albert Bandura efectuând un experiment în 1975. Unui grup de studenţi i s-a cerut să administreze electroşocuri altuia. Înainte să înceapă experimentul, studenţii au auzit asistentul vorbind despre trei grade de umanizare: neutru („Subiecţii de la cealaltă şcoală au venit.”), umanizat („Subiecţii de la cealaltă şcoală au venit. Sunt simpatici.”) şi dezumanizat („Subiecţii de la cealaltă şcoală au venit. Zici că sunt animale.”). Rezultatul a fost că studenţii care îi credeau pe ceilalţi „animale” au ridicat intensitatea electroşocurilor mult mai mult decât cei care credeau că „victimele” sunt neutre sau simpatice.

Dacă o persoană care are autoritate le permite oamenilor să facă rele, aceştia le vor face

Asta a demonstrat un alt experiment cu electroşocuri efectuat de psihologul de la Yale Stanley Milgram în 1960, referitor la modul în care obedienţa duce la comportament nociv. „Oamenii obişnuiţi, care îşi fac doar munca şi nu au intenţii ostile, pot deveni agenţi în procese teribil de destructive”, a scris Milgram, adăugând că: „Chiar şi atunci când efectele destructive ale muncii lor devin evidente şi li se cere să ducă la bun sfârşit acţiuni incompatibile cu standardele de bază ale moralităţii, puţini sunt cei care au resursele necesare pentru a se împotrivi persoanei cu autoritate”.