5 clisee despre lobby

1. Lobbyul este facut doar de lobbysti

Sunt multi teoreticieni care fac distinctie intre lobby si advocacy, considerand ca prin lobby se urmareste un interes privat, iar prin advocacy se urmareste un interes public. Pornind de la aceasta distinctie, in mod aprioric, se considera ca doar marile companii fac lobby, iar toti ceilalti fac advocacy. Daca cel care face lobby este avocat, se va astepta de la el sa ofere servicii juridice, de reprezentare a intereselor clientilor.

Comisia Europeana insa nu face aceasta distinctie, si considera ca orice activitate de influentare a deciziilor se circumscrie „reprezentarii intereselor”, iar cei care o practica sunt „reprezentanti ai grupurilor de interese”.

Activitatea de lobby in Romania este la inceput de drum si agentiile specializate se pot numara pe degetele de la o mana, maxim doua. Dar, ca peste tot in lume, cea mai mare parte din activitatea de influentare este realizata de catre organizatii profesionale, asociatii de afaceri, ONG-uri, societate civila, sindicate, patronate, corporatii, think tank-uri, avocati si altii. Se apreciaza ca totalul pietei locale de lobby se ridica la cateva zeci de milioane de euro, din care agentiile de public affairs care fac lobby au insumat in 2008 o cifra de afaceri cumulata de aproximativ doua milioane de euro. Din aceasta suma, doar o parte (probabil sub 50%) a provenit din activitati de lobby, desi lobbyul profesionist facut de catre agentiile specializate este mult mai eficient decat cel facut prin eforturi proprii de catre organizatii, intrucat asigura expertiza juridica, sociologica, politica, economica si de comunicare necesara. Ca sa facem un paralelism, este similar cu reprezentarea in instanta, unde un avocat intotdeauna iti va reprezenta interesele mai eficient decat ai putea tu insuti, ca neprofesionist.

2. Lobbyul este nelegal

In cei 15 ani de munca, m-am intalnit adeseori cu sofismul: „In Romania nu se poate face lobby pentru ca nu avem o lege care sa reglementeze domeniul. Prin urmare, neavand-o, aceasta activitate este nelegala!” Sofismul acesta a rezultat, printre altele, din intarzierea promovarii unei legi a lobbyului care sa „scoata” aceasta activitate din sfera ilegalitatii si sa-i ajute pe lobbysti sa intre in randul lumii. Alaturarea care se face frecvent intre lobby si trafic de influenta nu este de natura sa contribuie la clarificarea lucrurilor. Exista o delimitare neta intre cele doua activitati, una legala, iar cealalta infractionala. Lobbyul, ca forma evoluata a petitionarii, reprezinta ansamblul de actiuni legale si legitime derulate cu scopul de a influenta politicile publice. Astfel, in vreme ce lobbystul promite diligenta pentru a atinge rezultatul, cel care face trafic de influenta promite direct rezultatul.

3. Lobbyul este nedemocratic

In mod surprinzator, am auzit uneori chiar comentarii legate de caracterul anti-democratic al lobbyului, cu explicatia ca el actioneaza impotriva vointei poporului, care si-a ales reprezentantii. Lucrurile stau exact pe dos, intrucat lobbyul este expresia democratiei. In tarile cu traditie, lobbyul este o parte importanta a deciziei autoritatilor publice. La Bruxelles, procesul de consultare cu operatorii economici si societatea civila este serios si depaseste stadiul de formalism care persista inca la noi. Comisia Europeana apreciaza ca: „reprezentarea grupurilor de interese este o parte legitima a unui sistem democratic”. Transparenta decizionala si dezbaterile publice care au loc pe proiectele de acte normative in Romania sunt facute de ochii lumii in cele mai multe cazuri, organizate de functionari fara putere de decizie.

Nu e nici o indoiala ca societatea romaneasca are nevoie de mai multa transparenta din partea tuturor actorilor care participa la procesul de influentare si luare a deciziilor ce o afecteaza. De aceea, ar fi utila o reglementare prin care autoritatile publice sa fie obligate sa analizeze indeaproape toate propunerile venite din partea celor care fac lobby, iar in raportul de adoptare sa se publice contributorii, numele celor consultati, argumentele tuturor, precum si motivatia adoptarii sau neadoptarii propunerii acestora.

4. Lobbyul inseamna dineuri si intalniri cu politicieni

Este adevarat ca lobbyul inseamna si asta, intr-o oarecare masura. Dar ele sunt doar varful icebergului. Pana sa ajungi sa te intalnesti cu politicienii, o sumedenie de alte activitati esentiale au loc: monitorizare de proiecte de acte normative, analiza de drept comparat, cercetari de impact sociologic si economic, analize politice, studiul si analiza publicurilor, gasirea aliatilor si identificarea oponentilor, elaborarea argumentelor si a strategiei de comunicare. Intalnirile si sustinerea argumentelor nu se tin insa numai in fata politicienilor. Expertii, functionarii si consilierii au un rol extrem de important in luarea deciziilor. Iar aceste intalniri sunt doar o parte a comunicarii, pentru ca si alte canale pot fi identificate si utilizate (presa, conferinte).

Probabil ca cea mai mare provocare este cea a educarii politicienilor, clientilor si opiniei publice in acest domeniu. Facem eforturi in a corecta perceptia publica eronata despre lobby, care este vazut ca o activitate de PR de catre unii si ca o activitate de trafic de influenta de altii.

5. Oricum nu se schimba nimic!

Acesta este poate cliseul cel mai des intalnit: „De ce sa te mai chinui? Nu vezi ca oricum nimic nu se intampla? Si de ce sa facem noi munca lor? Ca doar pentru asta sunt platiti!”

Exista cateva greseli frecvente pe care le comit neprofesionistii:

• lipsa monitorizarii. „Legea s-a publicat in Monitorul Oficial. Ce mai putem face?” Intr-adevar, monitorizarea proiectelor de acte normative este esentiala pentru toti cei care sunt interesati de politicile publice;
• lipsa obiectivelor. Enunta probleme generale si solicita rezolvarea lor din partea statului roman sau a Guvernului. Ca de exemplu: „Avem nevoie de o legislatie mai clara”;
• lipsa fundamentarii si a argumentelor. Problemele enuntate nu sunt insotite de propuneri fundamentate si argumentate: ce acte normative necesita clarificare, unde trebuie clarificate, care este impactul clarificarii sau cum e aceasta legislatie in alte tari;
• lipsa strategiei de comunicare. Degeaba enunta si fundamenteaza daca nu comunica in mod consecvent si perseverent cu persoanele care decid sau pot influenta decizia. „Sa trimitem un comunicat de presa!” – nu intotdeauna utilizarea presei este o idee potrivita, pentru ca asaza de la inceput partile in pozitii beligerante. Este de preferat sa se construiasca o relatie bazata pe incredere intre grupurile de interese si autoritati, pana la a se considera parteneri si nu adversari.

In concluzie, lobbyul presupune rabdare, munca multa si expertiza si mai multa. E mai usor sa stam pe margine, sa nu facem nimic si sa ne plangem ca oricum nu se schimba nimic!

Laura Florea, Managing Partner al agentiei Point Public Affairs
Cu o experienta de 15 ani in lobby si public affairs, Laura Florea (foto) este Managing Partner la agentia Point Public Affairs. Are studii de Filologie, Drept si Administrarea Afacerilor. Este avocat, membru in Baroul Bucuresti si profesor asociat la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii.