Cine face lobby în marile companii de pe piaţă
La Enel România, de exemplu, această entitate exista de multă vreme, dar, începând cu anul 2014, a devenit un departament de sine stătător. Este un departament încă mic, având în acest moment în componență doar trei persoane – până la sfârşitul anului fiind așteptate încă două –, dar coordonează o activitate amplă, inclusiv în teritoriu, cu sprijinul angajaţilor din liniile de afaceri. „Departamentul este ca un fel de integrator, ceea ce este important într-un sector sensibil cum este cel al energiei, care are și niște valențe strategice regionale și europene și este puternic reglementat”, explică Alessio Menegazzo, Head of Institutional Affairs.
Practic, departamentul monitorizează agenda publică și interacționează cu un număr mare de stakeholderi pentru a apăra interesele companiei, dar și pentru a avea un impact în societate.
O provocare continuă este aceea de a explica rolul activității de relații instituționale în cadrul unei afaceri mari. „Se folosesc cu precădere două concepte – advocacy și lobby – și foarte des ele au o conotație negativă, ceea ce din punctul meu de vedere nu este corect. ONG-urile fac advocacy, asociațiile pentru drepturi civile fac advocacy și sunt în spatele unor mari progrese înregistrate de societățile în care trăim astăzi”, subliniază Alessio Menegazzo.
O altă provocare pentru angajaţii din departament este schimbarea percepției negative pe care o parte din populație o are față de companiile din domeniu. Mai exact, clienţii pot veni cu idei false despre ceea ce face compania sau despre planurile acesteia, iar unul dintre rolurile departamentului este să contracareze aceste informaţii eronate. În România, consumatorii încep să fie mai bine informați și implicați și nu mai sunt o pradă ușoară pentru mesaje manipulatoare care ascund de multe ori interese punctuale. „Pentru asta e nevoie de o constantă disponibilitate de dialog, o atitudine transparentă și autoconștientă, care nu este însă ușor de implementat”, spune Alessio Menegazzo. Totuşi, în curând, prin avansul tehnologic, rolul clientului va fi complet diferit de cel din prezent, cel puțin în domeniul energiei. Noutățile – cum ar fi digitalizarea rețelei, automobilul electric, producția descentralizată, contorul inteligent – vor deschide foarte multe oportunități.
La nivel european se discută foarte mult despre reţele inteligente ca bază pentru uniune energetică europeană. „Suntem convinşi că aceasta este o oportunitate pentru România, nu numai pentru zonele urbane, dar şi mai mult pentru dezvoltarea zonelor rurale. Faptul că inovarea şi tehnologia reprezintă factori de creştere pentru zonele dezavantajate nu este foarte cunoscut, întrucât există un focus pentru costurile imediate, dar nu pentru beneficiile care vor veni. Datoria noastră este de a implica stakeholderii în această dezbatere, astfel încât să aibă la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a lua cele mai bune decizii”, spune Alessio Menegazzo.
De dialog este nevoie şi în relaţiile cu autorităţile şi cu diversele asociaţii de business. De-a lungul timpului au colaborat cu multe asociații și think-tankuri, două exemple fiind Institutul Aspen și Centrul Român pentru Politici Europene. Toate sunt foarte importante, pentru că reprezintă platforme în care își dau întâlnire mediul de afaceri, cel social și cel de decizie politică.
În ceea ce priveşte relaţiile cu autorităţile, în România există și această practică de a pune în dezbatere publică inițiativele legislative, ceea ce ajută foarte mult la un dialog concret.
„Eforturile noastre sunt dedicate îmbunătățirilor de guvernanță la nivel de sector, încercăm să fim prezenți în orice dezbatere sau consultare din domeniul nostru și să contribuim la inițiativele organizațiilor de business din care facem parte”, mai spune Alessio Menegazzo.