Hai să aducem înapoi politeţea şi amabilitatea la locul de muncă

Într-un trecut nu foarte îndepărtat, cea mai mare parte din muncă era făcută fie faţă-în-faţă, fie prin conversaţii în timp real ce aveau loc în birou sau în fabrică, în şedinţe sau prin vizite la clienţi. Aceste interacţiuni personale le permiteau oamenilor să se cunoască şi să creeze legături personale între ei. De asemenea, favorizau un grad elementar de politeţe şi amabilitate, fiindcă e stânjenitor să ai mereu contact cu cineva care este mojic, enervant şi, în general, în a cărui prezenţă e neplăcut să te afli.

Dar, în prezent, pentru mulţi oameni, mare parte din comunicare nu are loc nici faţă-în-faţă, nici în timp real. Şi, în plus faţă de prevalenţa email-ului şi voice-mail-ului, teleconferinţele şi videoconferinţele au înlocuit alte oportunităţi pe care oamenii le aveau pentru a se întâlni “în persoană”. Iar managerii călătoresc mai mult decât oricând pentru a ţine legătura la nivel global cu oamenii lor de contact din alte ţări, ceea ce a redus şi mai mult contactul regulat pe care-l aveau cu restul colegilor. Rezultatul net al acestei schimbări este faptul că o pondere mult mai mare din munca noastră este efectuată într-un mod impersonal, ceea ce ar putea însemna că suntem din ce în ce mai puţin presaţi să remarcăm subtilităţile sociale.

Câteva studii recente susţin această posibilitate. Din unul dintre ele, provenit de la University of Michigan, a rezultat că studenţii din ziua de azi au un grad de empatie mai scăzut decât cei din generaţiile trecute. Cercetătorii speculează că se întâmplă aşa din cauză că aceşti studenţi au crescut bazându-se mai mult pe comunicarea digitală. Iar un alt studiu, separat, făcut de Duke University, a arătat că americanii au cu o treime mai puţini prieteni şi confidenţi decât aveau cu două decenii în urmă, posibil din cauză că interacţiunile digitale înlocuiesc legăturile personale.

În absenţa conexiunilor realizate personal şi prin contact direct, mulţi manageri relatează că în organizaţiile lor au loc declinuri bruşte în politeţe şi respect, din care multe sunt amplificate de stresul de la locul de muncă. Printre exemplele comune se numără o solicitare de informaţii “urgente”, făcută “în ultimul moment” şi fără nicio consideraţie cu privire la cât ar dura munca necesară pentru a le obţine; faptul că un manager ignoră email-urile şi voice-mail-urile, ceea ce întârzie luarea unei decizii privitoare la rezolvarea problemei unui client; faptul că oamenii dintr-o echipă lucrează toată noaptea pentru a se încadra în deadline-ul stabilit pentru implementarea bugetului, dar nu primesc după aceea nici feedback, nici mulţumiri pentru munca lor; sau cazul unei femei manager din Asia căreia i se cere să participe la teleconferinţe regulate cu echipa nord-americană, care o ţin trează la miezul nopţii, fără să i se ofere nicio recunoaştere sau consideraţie pentru ce înseamnă aşa ceva pentru ea.

S-ar putea ca aceste exemple să fie doar vârful iceberg-ului. Ceea ce e şi mai rău este că, în timp, continuarea acestor comportamente va crea, în cele din urmă, un mediu de lucru toxic ce va reduce dedicarea angajaţilor şi motivarea managerilor; deja vedem acest fenomen manifestându-se în unele dintre companii.

Pentru a preveni un declin şi mai mare al politeţei şi respectului, iată două sugestii simple (dar care nu sunt uşor de aplicat) :

Mai întâi, stabileşte o întâlnire cu membrii echipei tale, inclusiv cei virtuali, şi discutaţi deschis despre genul de comportamente pe care îl aşteptaţi unii de la ceilalţi la locul de muncă. Ce înseamnă să te comporţi cu politeţe şi respect? Au fost incidente în care nu s-a întâmplat aşa? Presupunând că oamenii nu încearcă intenţionat să fie dificili, întrebarea este ce anume provoacă genul acesta de comportamente neproductive şi care sunt consecinţele lor? Faptul că aveţi un dialog deschis pe această temă este de natură să-i reorienteze puternic pe oamenii din echipa ta, făcându-i mai conştienţi de politeţea la locul de muncă şi de cazurile în care lipseşte.

În al doilea rând, încurajează-i pe oamenii din echipa ta şi pe colegii tăi să respingă (politicos) comportamentele urâte atunci când au loc. Realitatea e că majoritatea oamenilor nu-şi fac planuri să fie răi sau insensibili; e ceva ce pur şi simplu li se întâmplă sub tensiunea momentului, fără ca ei să îşi dea seama de impactul pe care-l are comportamentul lor asupra celorlalţi. Aşa că, dacă găseşti modurile potrivite de a evidenţia aceste comportamente, e posibil să le reduci impactul şi să le previi în viitor.

Cei mai mulţi dintre noi vrem să lucrăm cu colegi care ne tratează cu respect şi amabilitate. Numai că, totuşi, în zilele noastre s-ar putea să fie nevoie să depunem un efort suplimentar ca să ne asigurăm că se întâmplă aşa.

Ron Ashkenas este managing partner al firmei Schaffer Consulting şi co-autor al cărţilor “The GE Work-Out'” şi ”The Boundaryless Organization”. Cartea sa cea mai recentă “Simply Effective”.