Între etică și succes. Silvia Bogdan, despre educația centrată pe valori, tânăra generație și provocările ei morale

Când vorbim despre valori, de obicei le asociem cu concepte precum integritatea, respectul, responsabilitatea, compasiunea, curajul, recunoștința, toleranța ori justiția, oferindu-le întotdeauna o conotație pozitivă. Le considerăm valori fundamentale, ce ne ghidează, ca indivizi, spre comportamente și decizii corecte, etice, iar ca societate, într-o direcție morală, sănătoasă.

În realitate însă, nici noi, oamenii, nici societatea în care trăim, nu confirmă întotdeauna aceste idealuri. Adesea observăm o discrepanță între valorile pe care le proclamăm public și acțiunile private, ba chiar vedem decizii ori comportamente care denotă o lipsă totală de standarde. Pare a fi o ruptură clară între teorie și practică.

Cine, unde și de ce adâncește această ruptură? Cât de toxic este? Cum putem proteja tânăra generație de efectele nocive ale expunerii la modele false de succes?

Educația centrată pe valori

Pasionată de neuroștiință și psihologie, creator de conținut educațional în domeniul inovării, activitatea Silviei se concentrează, așa cum sugerează și numele asociației al cărei președinte este, pe ideea de “educație centrată pe valori”.

Dincolo însă de definiția teoretică, ce înseamnă în profunzime acest concept și de ce este atât de importantă promovarea lui în contextul actual al sistemului educațional și societal?

Relevanță, transparență și sens

Educația centrată pe valori insuflă tinerilor un set de valori și principii de bază care le ghidează comportamentul, le influențează pozitiv modul de gândire, le definește alegerile personale și le canalizează acțiunile pentru întreaga lor viață, explică Silvia Bogdan.

Accentul pus pe dezvoltarea caracterului, modelarea personalității și a spiritului, obținerea bunăstării, precum și aplicarea civismului activ, caracteristice educației centrate pe valori, continuă ea, dezvoltă limbajul valorilor, introduce vocabularul etic, îmbunătățește inteligența emoțională, consolidează relațiile interumane, induce noțiunea de coeziune și incluziune școlară și socială, și favorizează crearea premiselor pentru o cultură democratică și o societate sănătoasă.

”Faptul de a introduce o cultură a valorilor în sistemul educațional, face ca educația să devină mai relevantă, mai transparentă și să aibă sens pentru tinerii contemporani, modelând totodată și comportamentele profesorilor lor. Această abordare creează context pentru formarea unor cetățeni integri din punct de vedere moral, care pot acționa etic, fiind pregătiți să contribuie pozitiv în societate”, își începe invitata mea pledoaria pentru o educație care să pună în centrul atenției valorile și principiile sănătoase.

Altfel, crede ea, toate cele menționate mai sus contribuie pozitiv la lumea interioară a gândurilor, sentimentelor, senzațiilor și emoțiilor tinerilor care au parte de acest tip de educație, iar comunitatea pe care o facilitează devine mai reflexivă, agilă și armonioasă.

Toleranță, empatie, generozitate

Educația centrată pe valori înzestrează tinerii, pe profesorii și părinții lor, cu o mai mare responsabilitate personală pentru actul educațional, în ansamblu, este convinsă Silvia Bogdan. Din punctul ei de vedere, educația centrată pe valori îi echipează pe elevi cu abilități necesare luării unor decizii etice, chiar și în situații dificile, încurajează gândirea critică, analitică și inductivă, și denotă o înțelegere profundă a consecințelor propriilor acțiuni și a rezultatelor care pot afecta societatea în ansamblu.

”În lumea globalizată în care trăim, în care diversitatea este celebrată, este esențial ca respectul față de persoanele din medii și culturi diferite să fie practicat cu regularitate”, ține să sublinieze Silvia.

Și asta deoarece, duce ea ideea mai departe, educația centrată pe valori promovează buna relaționare, toleranța și acceptarea, învățându-i pe tineri să aprecieze diversitatea, să fie mai toleranți și să lucreze colaborativ, nu doar cu colegii lor, ci și cu profesorii din școală sau cu indivizii din comunitate și din lumea largă: ”Educația centrată pe valori îi învață pe elevi cum să-și dezvolte compasiunea, cum să demonstreze generozitate și să-și exprime empatia față de ceilalți. Aceste calități sunt esențiale pentru a construi relații interpersonale puternice și pentru a aborda eficient problemele sociale”.

Autenticitate, integritate și viziune

În aceeași măsură însă, mai spune invitata mea, educația centrată pe valori alimentează calitățile de conducere ghidate de etică și cu responsabilitate, pregătind tinerii să-și asume roluri care necesită autenticitate, integritate și viziune: ”Educația centrată pe valori îi echipează pe elevi și cu abilități intra și interpersonale, care sprijină abordarea pozitivă a situațiilor conflictuale. Astfel, elevii învață să gestioneze disputele în mod pașnic, să rezolve problemele delicate sau dificile promovând o abordare cu tact, mai cooperantă, mai incluzivă, centrată pe buna relaționare a indivizilor, învățând să facă distincția între conflictul bazat pe idei și cel bazat pe oameni. Consider că o mai bună sănătate mintală și o îmbunătățire a performanțelor școlare sau academice se datorează în primul rând înțelegerii și practicării unor valori sănătoase, care pot reduce semnificativ nivelul de stres în rândul tinerilor”.

Un aspect deloc de neglijat, atenționează Silvia, câtă vreme cercetările arată că adevăratul succes al indivizilor constă în obținerea unui echilibru între modul în care aceștia învață să perceapă realitatea înconjurătoare, să-și explice cum se simt, felul în care aleg să acționeze și cât de conștienți sunt de rezultatele viitoare pe care le pot obține. Totodată, întregește ea tabloul, un sentiment puternic de apartenență la comunitate este esențial pentru creșterea armonioasă a tinerilor și indivizilor ghidați de valori sănătoase: ”Educația centrată pe valori ajută la construirea unei comunități de indivizi care se sprijină reciproc și care au grijă de sine dar și prin reciprocitate, de ceilalți”.

Marile provocări

Implementarea unei astfel de abordări, deși pare idealul educațional și societal, nu este însă deloc simplă. De la rezistența la schimbare până la influența factorilor externi, lista provocărilor este lungă. Care este, de fapt, principala provocare? Globalizarea, crede invitata mea. Și își susține răspunsul prin concluziile celor mai recente cercetări, care arată că procesul de globalizare promovează și impune valorile utilitarist, alimentând conflictul dintre valori și acționând în detrimentul naturii spirituale a individului și comunității. Iar efectele, afirmă ea, sunt periculoase: ”Ca sursă pentru nemulțumiri și conflicte, globalizarea este trăită de indivizi în viața cotidiană cu incertitudine și anxietate. Ea implică migrația capitalurilor și pierderea locurilor de muncă, angoasa războaielor reci și a coliziunilor locale sau regionale, divizarea societăților în grupuri implicate în lupte fără sens care aduc prejudicii comunităților și societăților. Toate acestea au o influență negativă asupra structurii valorilor individuale și colective, lăsând loc tentației pentru tinerii contemporani de a îmbrățișa non-valori”.

Învățarea pe tot parcursul vieții

Pentru a nu intra în această capcană, susține Silvia Bogdan, diferiți autori pledează în favoarea păstrării echilibrului dintre valorile personale și cele sociale și universale.

Astfel, cultura universală a valorilor pare să fie condusă de idealul de autoperfecționare a individului. De aceea, unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale educației centrate pe valori o reprezintă faptul ca tinerii să reușească să devină capabili să înțeleagă importanța învățării pe tot parcursul vieții, începând din copilărie: ”Învățarea eficientă este o practică bazată pe exemple, prin încercare și eroare, iar când se află în jurul altor persoane, tinerii pot învăța să identifice modele de învățare pe tot parcursul vieții, conduse cu dăruire și curiozitate. Altfel spus, învățarea continuă centrată pe valori încurajează tinerii să înțeleagă cum să învețe activ de la părinți, profesori, oameni de inspirație, influenceri, instructori, practic, de la oricine cu care ei interacționează de-a lungul vieții”.

Dileme etice și modele de succes

Altfel spus, să se lase inspirați de modele. Ne întoarcem însă la punctul de pornire al acestui articol și reiterăm: cu toții ne dorim ca societatea să susțină onestitatea și să promoveze comportamente sănătoase. Totuși, realitatea nu reflectă întotdeauna aceste idealuri, ba chiar, de multe ori, modelele pe care le afișează și promovează sunt departe și de standarde elementare. Trăim, practic, o discrepanță, iar asta ne creează deseori dileme etice. Mai ales pentru tineri.

Cum să nu devină confuzi și nesiguri în privința propriilor valori când văd în jur atât de des exemple de succes obținute prin mijloace neetice sau integritatea sacrificată pentru câștiguri imediate!? Cum să nu li se pară dificilă alegerea între a urma modelele negative intens promovate sau a-și respecta propriile convingeri și valori! Provocările acestea etice chiar sunt greu de gestionat pentru oricine, indiferent de vârstă.

”Dilemele etice… uneori ne ferim de ele, alteori le abordăm. Totuși, chiar și atunci când le abordăm, nu întotdeauna decidem să le rezolvăm. Pare că uneori medităm la nesfârșit la posibilele rezultate sau ne chinuim să găsim căi potrivite de urmat. Chiar dacă încercăm să le rezolvăm, nu o facem întotdeauna prin auto-reflecție și, adesea, evităm intenționat să trecem la acțiune cu orice preț. Ca și cum rezolvarea problemei ar fi mai importantă decât rezolvarea corectă, uneori, pur și simplu, alegem calea minimei rezistențe și concluzionăm prin pură nerăbdare și voință proprie”, descrie Silvia Bogdan relația noastră cu dilemele, pe care, dacă suntem sinceri, recunoaștem, mai degrabă le evităm sau amânăm, decât să le rezolvăm prompt și în mod corespunzător.

E important însă să fim conștienți de aceste tendințe și să ne străduim să le gestionăm, pentru că, atrage ea atenția, indivizii care demonstrează o abordare curajoasă în privința alegerilor dificile sau nepopulare sunt, de fapt, oamenii pe care îi considerăm adesea modele de succes.

În opinia ei, oamenii de succes sunt cei care demonstrează un simț conștient al viziunii și un sistem consolidat de valori etice, care le dă forța de a se confrunta în viață cu alegeri dificile într-o manieră aliniată unor standarde sănătoase. Totuși, e bine de știut că: ”Cei care acționează în baza valorilor lor personale sunt predispuși să agonizeze din cauza unor alegeri pe care alți oameni, plutind în derivă în viața lor, s-ar putea să nu le vadă niciodată ca fiind problematice. Valorile sănătoase implică alegeri dificile, nepopulare sau delicate, iar acestea nu sunt niciodată ușoare. Partea îmbucurătoare este că tânăra generație, este mult mai echipată etic decât generațiile anterioare”.

Și asta deoarece, explică Silvia Bogdan, Generația Z a crescut în cea mai instabilă economie pe care a cunoscut-o lumea, de aceea, caută în mod activ stabilitate și siguranță în toate ariile vieții. De aceea, tinerii Generației Z susțin un echilibru între viața personală și cea academică sau profesională, promovează conștientizarea sănătății mintale în școală sau la locul de muncă și se implică în probleme sociale legate de incluziunea socială și protejarea mediului înconjurător.

Ei nu își formează opinii despre societate doar pe baza calității serviciilor publice, ci și pe baza principiilor etice, a modului în care indivizii sunt tratați și a impactului social al acțiunilor. Iar educația centrată pe valori le poate influența profund viziunea, promovând modele sănătoase de comunicare, încurajând alegeri academice și profesionale informate și clarificând limitele identității personale în contextul fizic și digital.

Falsul succes și social media

În ceea ce privește modelele false de succes, ne este foarte clar că tinerii au acces la acestea, în special, prin social media, confirmă realitatea Silvia Bogdan. Însă, deși social media implică multe amenințări potențiale la adresa bunăstării lor, explică ea, analiza literaturii de specialitate ne arată că acestea sunt amplificate de generațiile mai în vârstă, care nu văd potențialul social media de a dezvolta în mod pozitiv toate domeniile vieții contemporane: ”Generația Z este întotdeauna conectată. Tinerii evaluează în mod constant cantități fără precedent de informații și influențe. Pentru ei, sinele este un loc în care pot experimenta, testa și schimba. Astfel, putem afirma că prejudiciul utilizării social media provine din lipsa educației centrate pe valori și a ineficienței mecanismelor de combatere a acestor amenințări, deoarece efectele nocive au început să iasă la suprafață abia recent”.

Astfel, susține invitata  mea, educația centrată pe valori devine mai importantă ca niciodată, pentru că poate sprijini inclusiv adulții (părinții, profesorii, influencerii etc.), care să recunoască faptul că social media este adânc înrădăcinată în societatea actuală și că este rolul lor să învețe să-i sprijine pe tineri cum să navigheze prin cetățenia digitală, pentru a preveni potențialele prejudicii individuale și societale. Adulții și tinerii contemporani trebuie să învețe împreună cum să valorifice punctele forte ale social media, consideră Silvia Bogdan, deoarece este predictibil ca aceasta să nu dispară prea curând.

În concluzie, impactul asupra experienței personale a tinerilor și nu utilizarea în sine a social media, este modul în care ei pot învăța cum să interpreteze corect informațiile la care au acces în mediul online. ”Iar în contextul actual, educația centrată pe valori oferă instrumente concrete care facilitează educația pentru o cultură democratică și practicarea dialogului intercultural, precum și dezvoltarea competențelor de cetățenie digitală”, a conchis ea.

Dar despre Generația Z, plusurile și minusurile generaționale, valorile și dilemele ei morale, dezbatem pe larg într-un alt articol.

---