OM-IA, conexiunea care va ilumina viitorul. Mircea Bițoiu, despre Energia 4.0. și oamenii care vor produce schimbarea

Cu imensul său potențial, Inteligența Artificială poate revoluționa sectorul energetic, aducând beneficii importante pentru toți actorii din lanțul de valoare. De la reducerea risipei de energie și a costurilor asociate, până la facilitarea adoptării surselor de energie regenerabilă, Inteligența Artificială poate contribui la îmbunătățirea eficienței și sustenabilității întregii industrii.

Energia 4.0 – energia viitorului – înseamnă un sistem energetic mai rentabil, mai inteligent și mai prietenos cu mediul.

Știm, prin comparație cu alte sectoare, în energie, implementarea soluțiilor avansate este încă la început, pentru că și provocările, și investițiile sunt mari în această industrie, infrastructura energetică este extrem de complexă, iar reglementările și standardele de siguranță sunt stricte. Dar schimbările sunt inevitabile, directivele stabilite în cadrul Acordului Verde European conțin deja o serie de cerințe și obiective importante. Iar realizarea lor impune utilizarea tehnologiilor noi, precum Inteligența Artificială, tehnologii verzi și IoT, alături de soluții avansate de securitate cibernetică pentru protejarea infrastructurii. Toate cu un obiectiv major: optimizarea întregului lanț energetic, de la producție până la consum.

Energia 4.0. Provocarea

Companii și organizații din întreaga lume explorează și dezvoltă soluții IA pentru a îmbunătăți eficiența operațională. Și, pe măsură ce aceste tehnologii continuă să evolueze și să devină mai accesibile, se așteaptă ca industria energetică să urmeze o traiectorie similară cu alte sectoare, adoptând și integrând tot mai multe soluții moderne, pentru a răspunde provocărilor.

Prin comparație cu țările europene avansate, în România, utilizarea Inteligenței Artificiale în companiile energetice este într-o fază incipientă, însă și în țara noastră există inițiative și proiecte care au început să exploreze potențialul acestor tehnologii.

În mediul public, se discută mult despre transformări și soluții inovatoare, însă eu vă propun să discutăm astăzi și despre oamenii care vor face posibile aceste schimbări.

Categoric, subiectul trebuie dezbătut în toate domeniile de activitate, știut fiind că învățământul românesc la modul general, și cel universitar în particular, e reticent la schimbare, iese greu din vechile tipare, neadaptate vremurilor, nevoilor și așteptărilor tinerei generații, dar mai ales, cerințelor tot mai diverse și exigente de pe piața muncii. Or, asigurarea unei tranziții reușite nu este garantată doar de soluții și mașini, ci și de oamenii care vor lucra cu ele. Eu am ales sectorul energetic, doar pentru rolul lui vital în tot ce înseamnă economie și societate.

Carieră în industria energetică

A organizat deja 16 ediții ale conferinței Carieră în industria energetică și zeci de vizite tehnice la principalele obiective energetice din România, la care au participat mii de tineri. Este, de asemenea, manager de proiect pentru investiții din domeniul surselor regenerabile de energie la Engie România.
Considerat un exponent valoros al generației sale, cu dorință de autoperfecționare și de a realiza proiecte îndrăznețe, Mircea Bițoiu a răspuns provocării mele de a face arc peste timp și a vorbi despre schimbările majore pe care tehnologia le-a adus în industria energetică, despre perspectivele industriei, dar și despre cât de deschis la schimbare este învățământul superior autohton în ceea ce privește pregătirea viitorilor ingineri energeticieni, pentru a face față provocărilor și presiunii generate de avansurile tehnologice, în special în domeniul Inteligenței Artificiale.

Arc peste timp

Cerința tot mai mare de energie a pus constant, dar în special în ultimii 10 – 15 ani, o presiune tot mai mare asupra sistemului, obligându-l să se modernizeze și să se extindă pentru a răspunde nevoilor în continuă creștere ale societății moderne. Iar asta a însemnat investiții semnificative în infrastructură și tehnologie.

Modernizarea însă nu a adus cu sine doar avantaje în termeni de eficiență și economii, ci a impus și schimbări evidente în peisajul forței de muncă. Încă de atunci, tehnologia era privită nu doar ca un catalizator al progresului, ci și ca un factor determinant pentru remodelarea forței de muncă și reinventarea profesiei.

Exact în acea perioadă, Mircea Bițoiu trăia primele experiențe în muncă.

Nu terminase încă facultatea, era abia în anul III, când a decis să se alăture echipei de proiect ce construia cea mai mare amenajare hidroenergetică începută în România după anul 1989 – Amenajarea Hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, formată dintr-un baraj, 2 hidrocentrale (Dumitra și Bumbești) și o microhidrocentrală la Livezeni. A fost recrutat deoarece desfășurase deja mai multe proiecte comune în cadrul unei asociații studențești din care făcea parte și ISPE și Romelectro, constructorii amenajării.

Responsabilitățile și programul de lucru, își amintește Mircea Bițoiu, erau adaptate pentru un tânăr la început de carieră, dar principala provocare de atunci a fost să îmbine activitățile de job cu facultatea, plus sarcinile pe care și le asumase în asociația studențească.

”Pregătirea teoretică obținută în facultate a fost utilă pentru a înțelege și integra din punct de vedere tehnic elementele componente ale sistemului hidroenergetic pentru care lucram. Au fost însă foarte importante abilitățile de lucru în echipă, comunicare, gestiunea timpului, adaptabilitate etc., pe care le-am dobândit în activitățile desfășurate în asociația studențească în care m-am înscris încă din primele zile de facultate. Aceste abilități mi-au permis să mă integrez și să îmi aduc contribuția într-o echipă performantă, formată din specialiști în domeniul hidroenergetic”, povestește invitatul meu.

Își amintește cu nostalgie anii aceia, prin poveștile lui dorind să scoată în evidență cât de importantă este implicarea studenților în activități practice și profesionale încă din timpul facultății. Pentru că, spune el, asta îi pregătește mai bine decât orice pentru intrarea pe piața muncii și îi ajută mai mult decât orice să își construiască fundația pentru viitoarea carieră.

Amintiri din Valea Jiului

Pe Valea Jiului, continuă Mircea Bițoiu șirul amintirilor, a fost impresionat de faptul că erau mii de muncitori implicați în proiect, organizați în peste 20 de fronturi de lucru: baraj, priză de apă, decantor, galerii de aducțiune, nodul de presiune, centrale, canale etc. Iar faptul că a fost acolo de la început, i-a oferit o perspectivă mult mai amplă asupra proceselor de lucru, a organizării șantierului, resurselor și forței de muncă.

Rămâne memorabilă însă pentru el ziua în care au fost deviate apele râului Jiu pentru a începe execuția la fundația barajului: ”Cu aceste gânduri și emoții în minte, mă uit astăzi la tinerii pe care îi ghidez în vizitele tehnice, oferindu-le oportunitatea să vadă pentru prima dată o instalație tehnologică despre care au citit și învățat în facultate, dar pe care nu au avut șansa să o și vadă până la momentul acela. Și simt cât de mult contează pentru ei, observ cum înțeleg mult mai rapid fenomenele sau procesele atunci când le văd pe viu, în timpul vizitelor”.

De fapt, exact acele experiențe impresionante trăite la începutul carierei l-au și determinat mai târziu să inițieze sau să se implice în proiecte și asociații care sprijină tinerii absolvenți să se integreze în piața muncii.

”Pasiunea mea pentru domeniul energetic a apărut în timpul colaborării cu colegii din ani mai mari în cadrul asociației studențești și a fost dezvoltată prin lucrul alături de specialiștii care m-au ajutat la început de drum. Am înțeles de atunci cât de important a fost pentru mine sprijinul primit și am continuat să mă implic și să dezvolt organizații și proiecte care să îndrume tinerii la început de carieră”.

Din 2011 este implicat în astfel de asociații, în care și-a asumat și rolul de mentor, pentru că, recunoaște el, din colaborările cu mediul economic și cu cel academic a înțeles că, pentru a avea profesioniștii pe care cu toții ne dorim să îi avem în echipe, ”trebuie să contribuim la formarea acestora și să ne implicăm în dezvoltarea lor încă din perioada de studenție”.

Se mișcă lucrurile!

Se consideră norocos pentru că a fost suficient de ambițios încât să nu se mulțumească doar cu ceea ce i-a putut oferi școala, dar și pentru oamenii pe care i-a întâlnit la început de drum și care au așezat piatră cu piatră temelia viitoarei lui cariere.

Cum a fost însă începutul? Destul de dificil.

Ce l-ar fi ajutat? Acum, privind în urmă, își dă seama că cele mai importante abilități, cele care i-au ușurat, de fapt, integrarea în mediul de muncă, nu la școală le-a dobândit: ”Cred că ar fi fost util ca toți studenții, inclusiv cei de la profil tehnic, să poată dobândi abilitățile de tip soft skills. Eu am fost puțin mai norocos și am dobândit o parte din ele prin activitățile complementare desfășurate în cadrul asociației studențești, fără ca în mod real să știu ce înseamnă de dinainte aceste lucruri și să caut cumva modalități să le dezvolt. De asemenea, ar fi fost utilă implicarea studenților în proiecte realizate de facultate în parteneriat cu companiile din domeniu, iar aceste proiecte să abordeze provocările reale”.

Din fericire, în ultimii ani, confirmă Mircea Bițoiu, sunt foarte multe lucruri care s-au schimbat în învățământul universitar tehnic. Colaborările cu companiile din domeniu sunt mult mai multe, iar programele de studiu sunt adaptate, treptat, noilor nevoi ale pieței.

”Poate că ritmul schimbărilor nu este cel așteptat de toată lumea, dar direcția este bună și cu mai multă implicare din partea tuturor factorilor: mediul universitar, mediul economic, studenți și asociații vom ajunge la rezultatele dorite de toată lumea”.

Multe dintre meseriile de azi nu vor mai exista

O industrie energetică care se bazează tot mai mult pe surse regenerabile, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroenergia.

Un sistem energetic robust și fiabil, capabil să răspundă cerințelor unei societăți în continuă evoluție.

Un sector mai interconectat și mai inteligent.

Teoretic, așa ar trebui să arate viitorul. Practic, pentru a înțelege mai bine provocările și oportunitățile cu care ne vom confrunta, l-am rugat pe Mircea Bițoiu să facă din nou un arc peste timp, dar de data aceasta să privească în viitor, peste alți 10 – 15 ani.

”În următorii 10-15 ani vom fi încă într-o etapă de tranziție spre energia din surse regenerabile, dar cu multe elemente noi față de situația din prezent. Sistemele bazate pe IA sunt în curs de reglementare în Europa și vor fi tot mai folosite și în industria energetică. Digitalizarea accelerată a elementelor componente ale sistemului energetic va aduce în următorii ani provocări cu o mare complexitate din punct de vedere al securității cibernetice pentru infrastructura critică, provocări ce vor trebui gestionate cât mai bine. Stocarea energiei și diversificarea surselor de energie vor fi încă o componentă importantă pentru securitatea și reziliența sistemului energetic. Sunt convins că, peste 10-15 ani, vom folosi surse de producere a energiei electrice care încă nu au fost inventate și multe dintre meseriile de azi din domeniul energetic nu vor mai exista”, creionează tabloul viitorului invitatul meu.

În anul 2007, continuă el – pentru a înțelege evoluția dar și că tot ceea ce ne imaginăm astăzi, cândva poate deveni realitate – erau doar studii pentru centrale electrice eoliene sau fotovoltaice, tehnologia nu era suficient de dezvoltată și costurile de producție a energiei erau mult mai mari decât prețul energiei din piață. Astăzi, energia verde contribuie substanțial la producția de energie din România și avem o putere instalată în centralele eoliene și fotovoltaice de peste 4650 MW.

Mai mult, până în urmă cu 5-6 ani erau doar câțiva prosumatori în sistemul energetic, la această dată avem deja peste 100.000 prosumatori ce au o putere instalată de peste 1400 MW.

”Toate aceste dezvoltări din sistemul energetic au dus la o schimbare a modului în care a fost gândită inițial funcționarea și acum sunt necesare soluții pentru managementul energiei și de securitate în funcționare. Tehnologiile IA sunt cele care vor contribui la monitorizarea și gestionarea fluxurilor de energie în timp real pentru încadrarea în piața de energie”, a explicat Mircea Bițoiu.

Q&A: Nevoile viitoarei generații de ingineri energeticieni și cerințele industriei

Pentru ca tranziția de la energia prezentului la energia viitorului să fie fluidă și eficientă, instituțiile de învățământ trebuie să ofere programe și cursuri relevante, care să abordeze subiecte precum inteligența artificială, energiile regenerabile, tehnologiile ecologice și securitatea cibernetică, în contextul industriei energetice. Iar aceste programe trebuie să fie actualizate în mod regulat, pentru a ține pasul cu noile dezvoltări și tendințe, pregătind astfel viitoarea forță de muncă.

Care sunt nevoile viitoarei generații de ingineri energeticieni, dar și cerințele acestei industrii?

În secțiunea Q&A, Mircea Bițoiu ne oferă o perspectivă directă asupra realității, insistând că pregătirea tinerei generații trebuie să depășească sfera strict tehnică – multe dintre meseriile de azi din domeniul energetic nu vor mai exista! – și să cuprindă și o serie de abilități care să asigure viitorilor energeticieni flexibilitate și reziliență.

Domnule Bițoiu, cum credeți că ar trebui să se adapteze organizațiile și sistemul educațional pentru a pregăti mai eficient forța de muncă, în vederea abordării cu succes a provocărilor și oportunităților din industria energetică a viitorului, așa cum ați descris-o dvs. mai sus?

Colaborarea dintre companii și mediul academic trebuie extinsă. Companiile din industrie ar trebui să se implice mai activ în activitatea educațională prin propuneri de îmbunătățire a programelor de studii, prin implicarea specialiștilor din cadrul companiilor în activitatea didactică, prin dotarea cât mai multor laboratoare, prin proiecte de cercetare sau specifice companiilor respective, realizate în parteneriat cu mediul academic și studenții.

Este nevoie de o strategie comună de dezvoltare în sistemul energetic, dar care să aibă și o componentă de dezvoltare a resurselor umane. Actualizarea programelor de studii ar trebui să țină pasul cu evoluția din industrie.

Care sunt, în opinia dvs., competențele și abilitățile fundamentale pe care tinerii specialiști ar trebui să le dezvolte acum pentru a fi ”eroii” viitoarelor transformări din industrie?

În principal, tinerii trebuie să își dezvolte competențele tehnice în domeniu, trebuie să poată fi cei care generează schimbarea industriei. De asemenea, au nevoie de competențe digitale care stau la baza dezvoltării tehnologiilor de IA, IoT sau soluții de securitate cibernetică folosite în industria energetică.

Partea de soft skills este însă extrem de importantă, printre ei se află și viitorii lideri, care, pe lângă abilitățile de leadership, trebuie să dezvolte și abilitățile de comunicare, de lucru în echipă și colaborare, flexibilitate și adaptabilitate.

Deci, dincolo de competențele academice, ce alte calități sau aptitudini credeți că le sunt indispensabile în vederea adaptării și reușitei?

În primul rând, este necesar să se integreze în mediul organizațional și pentru aceasta este necesară comunicarea și lucrul în echipă, abilități despre care se știe că oamenii tehnici nu le au întotdeauna bine dezvoltate.

Ce rol credeți că ar trebui să aibă asociațiile profesionale în promovarea inovației și în asigurarea unei convergențe între nevoile pieței de muncă și oferta educațională?

Asociațiile profesionale sunt organizațiile formate din specialiștii dintr-un domeniu și sunt conectate atât cu mediul economic cât și cu cel academic. Rolul lor este acela de a contribui la dezvoltarea domeniului respectiv, ele fiind cele care identifică cel mai ușor nevoile de dezvoltare a resursei umane în conformitate cu cerințele sectorului de activitate. Asociațiile profesionale trebuie să fie parteneri activi pentru toate centrele universitare care au programe de studii în acel domeniu, atât pentru dezvoltarea ofertei educaționale, cât și prin proiecte de cercetare pe teme inovative.

Este necesar ca asociațiile profesionale să fie liantul între specialiști, mediul economic și mediul academic. Iar tinerii, cât mai devreme, să înțeleagă rolul și rostul acestor asociații, dar și beneficiile implicării într-un astfel de mediu de lucru.

Foto: generatorul de imagini prin inteligență artificială, Bing Image Creator

---