Raluca Bontaș, despre îngrijorările și vulnerabilitățile generațiilor Z și Millennials. Navigând prin Stres cu destinație Succesul

Cu influențe profunde asupra societăților, economiei și finanțelor globale, pandemia a generat o serie de provocări semnificative pentru fiecare dintre noi, dar tinerii au resimțit în mod special impactul ei.

Mult mai susceptibili să își piardă locurile de muncă sau să aibă întreruperi în activitatea profesională, obligați să se adapteze brutal la munca de la distanță sau la învățarea online, în cascada de incertitudini fiecare provocare le-a amplificat sentimentele de nesiguranță. Un context complex și dificil, care a creat stres și îngrijorare cu privire la modul în care își pot planifica viața și cariera. Pentru că, aflați în centrul unei competiții tot mai acerbe, dar în lipsa experienței profesionale și a unei stabilități financiare, deci într-o fază critică de dezvoltare, tinerilor nu le-a fost deloc ușor, toate acestea alimentându-le, mai mult ca niciunei alte generații, îngrijorările legate de dezvoltarea profesională și viitorul lor în general.

Evident, fiecare individ a reacționat în mod diferit, percepția, sentimentele fiind influențate și de mulți alți factori, precum personalitatea, sprijinul familiei, resursele disponibile, adică de conjunctura individuală și colectivă, dar, categoric, provocările au fost unice, iar în fața lor, generațiile tinere au fost mult mai vulnerabile. O concluzie ce reiese din majoritatea cercetărilor efectuate în ultimii ani.

Îngrijorați de costul vieții

Recent, Deloitte a făcut publice concluziile celei de a 12- a ediții a studiului Gen Z and Millennial Survey 2023, o cercetare care analizează experiențele generațiilor Z și Millennials la locul de muncă, temerile lor, preocupările, valorile și principiile după care își conduc și percep viața și cariera.

Conform acestui studiu, la nivel global, tinerii sunt mai optimiști decât cei din România, principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români fiind reprezentat de costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (51% dintre Millennials și 32% dintre cei din Generația Z).

De precizat că, studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, ajuns la ediția a 12-a, a fost efectuat în rândul a peste 22.000 de exponenți ai Generațiilor Millennials și Z din 44 de țări din întreaga lume. Printre intervievați sunt atât angajați cu funcții executive în organizații mari, cât și persoane angajate pe bază de proiect, voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ (în special în cazul celor din Generația Z).

O nouă tendință, al doilea job

Pe de o parte, munca la distanță oficializată în timpul pandemiei și, implicit, acceptarea pe scară largă a modului de lucru hibrid fac acum parte din arhitectura firească a muncii. Prin urmare, au o influență determinantă, în mod direct sau indirect, asupra multora dintre experiențele analizate în studiu pe aceste generații, explică pentru început Raluca Bontaș, punctând totodată și cea mai nouă tendință în rândul angajaților: ”Știm cu toții că anii recenți au consemnat numeroase schimbări pe piața muncii, dar ce consider interesant este rapiditatea cu care pare că tendințele ajung să se inverseze. Să ne amintim că, în urmă cu unul-doi ani, vorbeam de great resignation, apoi ceva mai recent de quite quitting. Acum suntem deja față în față cu o realitate parcă diferită, respectiv o tendință a orientării către un job în plus pentru suplimentarea veniturilor”.

Dacă ne referim la progresele înregistrate în tot acest timp, a subliniat ea, ar fi de punctat flexibilizarea relației dintre angajați și angajatori, dar nu atât prin prisma programului și modului de lucru, devenite, așa cum spunea mai sus, mai degrabă constante sau must-haves, cât a programelor dezvoltate de angajatori pentru atragerea și reținerea forței de muncă. Programe ce includ pachete de beneficii salariale și extrasalariale, sesiuni de formare și instruire etc, practic flexibilizarea pachetelor de beneficii și construirea lor în funcție de nevoile punctuale ale salariatului.

”Evoluțiile rapide sunt posibile și datorită tehnologiei ce permite un acces mult mai facil la tot ceea ce înseamnă infrastructură tehnologică și digitală în zona de HR – varietate mare, costuri mai accesibile dar și viteză de implementare. Ce mi se pare însă remarcabil, așa cum reiese și din studiul citat, este progresul identificat în preocuparea angajatorilor față de starea de bine a angajaților la locul de muncă (percepția angajaților asupra acestui aspect îmbunătățindu-se) și despre care nu cred că e doar un răspuns automat și neutru al angajatorilor la nevoile lor (așa cere piața, deci hai să facem și noi), ci o conștientizare autentică a rolului major pe care locul de muncă îl are asupra stării de bine a angajaților” a ținut să precizeze invitata mea.

Conform ei, la categoria regrese, putem puncta revenirea senzației de epuizare, pe fondul înrăutățirii condițiilor economice și creșterii costului vieții.

Semnalul de alarmă

Epuizarea în rândul angajaților este o problemă extrem de actuală în foarte multe organizații și știm cu toții că echilibrul precar între muncă și viața personală are impact și asupra performanțelor profesionale. Așa că, am rugat-o pe Raluca Bontaș să extragă din studiu și să comenteze cele mai importante concluzii privind felul în care percep exponenții tinerei generații relația lor cu munca, echilibrul muncă-viață, cultura muncii și viitorul profesional.

”Menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală cred că rămâne o preocupare pentru vasta majoritate a celor care muncesc și e interesantă variația, să-i zicem statistică, atât generațională dar și geografică, pe marginea acestui deziderat. Tinerii din generațiile Millennials și Z din întreaga lume au această preocupare și am găsit interesant faptul că aproximativ o treime dintre participanții la studiu, inclusiv cei din România, susțin că sunt foarte mulțumiți de nivelul de echilibru pe care îl resimt în prezent. În schimb, în țara noastră, se observă o înrăutățire în privința  senzației de epuizare, comparativ cu studiul de anul trecut – 50% dintre Millennials și 59% dintre tinerii din generația Z (în creștere de la 42% anul trecut pentru ambele categorii), iar acest lucru reprezintă un semnal de alarmă pentru noi toți”, avertizează Raluca Bontaș.

Totuși, crede ea, o posibilă explicație care se și corelează cu datele studiului ar putea fi faptul că, pe fondul scăderii puterii de cumpărare (cauzată de inflație), al prognozelor rezervate cu privire la evoluția economiei și, implicit, al nevoii de a câștiga mai mult sau de securizare a surselor de venit, avem un procent ridicat al tinerilor care declară că și-au luat un al doilea job – 33% Millennials și 38% generația Z.

În plus, a mai ținut ea să adauge încă un element care vine să întărească faptul că preocuparea găsirii acestui echilibru între viața profesională și cea personală este cât se poate de firească, ”60% dintre Millennials și 47% din generația Z au listat activitatea profesională ca fiind pe locul doi, după familie și prieteni, între factorii care le definesc identitatea”.

Un rezultat care confirmă, din nou, că tinerii din generațiile Millennials și Z au percepții și relații diferite cu munca, prin comparație cu noi, generațiile anterioare.

Indiferent însă de țara în care locuiesc, muncesc ori învață, îi preocupă, la fel ca pe mulți dintre noi, adulții, costul ridicat al vieții de zi cu zi (44% dintre Millennials și 33% dintre cei din Generația Z), educația și evoluția economiei, dacă vorbim despre România, sau, într-un procent mai mare, schimbările climatice și șomaj, dacă vorbim despre participanții la nivel global.

Dar, remarcă Raluca Bontaș, tinerii români sunt mai îngrijorați cu privire la viitorul financiar pe termen lung (52% Millennials și 59% Gen Z), la bunăstarea familiei și la resursele financiare necesare traiului de zi cu zi decât arată media la nivel global.

Flexibilitatea face diferența

Însă cum și-ar dori tinerii să arate viața lor profesională astfel încât să-i mulțumească și împlinească, să le asigure acea stare generală de bine?

Dacă ne referim la modul de lucru, flexibilitatea rămâne de departe un factor important în relația dintre angajați și angajatori, confirmă percepția generală invitata mea. Din studiu reiese, demonstrează ea cu cifre, faptul că 31% dintre Millennials și 29% dintre reprezentanții generației Z ar prefera să muncească la distanță, în permanență, iar peste 80% din ambele categorii spun că ar lua în considerare schimbarea locului de muncă dacă angajatorul le-ar cere să revină fizic la muncă, în fiecare zi. De altfel, întrebați fiind pe ce ar trebui să se concentreze angajatorii pentru a îmbunătății raportul dintre viața profesională și cea personală, tinerii au pus pe primul loc programul de muncă flexibil – 31% dintre Millennials și 29% Generația Z.

”Așadar, discutăm despre faptul că angajatorii trebuie, în mod intențional și proactiv, să găsească metodele optime prin care, raportat la specificul business-ului lor, pot adapta programul și modul de lucru în funcție de preferințele angajaților”.

Judecăți și prejudecăți

Crescuți în plină eră a tehnologiei, cu acces rapid la o vastitate de informații și resurse, dar și într-o societate care adesea celebrează succesul rapid și realizările vizibile, nerăbdarea și ambiția sunt două atitudini devenite practic etichete pentru tinerele generații. De asemenea, în urma mai multor discuții din mediul academic dar și în rândul specialiștilor, în anumite contexte, auzim deseori metafora – și ea devenită aproape etichetă – ”fulgi de nea”, ce face referire la o anumită sensibilitate și fragilitate a tinerelor generații din punct de vedere emoțional. Pentru că, susțin psihologii, excesul de protecție sau supra-stimularea în copilărie, pare să fi avut un impact asupra abilității lor de a face  față stresului.

În acest context, am rugat-o pe Raluca Bontaș să treacă toate concluzii studiului prin filtrul propriilor experiențe dar și filtrul social, și să-mi spună dacă ea consideră îndreptățite sau nu aceste percepții.

”Nu știu dacă sunt mai nerăbdători sau dacă sunt mai fragili, mă feresc să exprim astfel de opinii pentru că, îmi dau seama, cel puțin în ceea ce mă privește, că aș emite o judecată eronată încercând să evaluez felul de-a fi și de a se manifesta al unor generații raportat la un context total diferit față de cel în care am fost și m-am manifestat eu la vârsta lor. Acum… tinerețea vine la pachet cu viziuni extreme, tranșante și de cele mai multe ori inflexibile și asta e, cred, ceva cât se poate de normal și de sănătos – felul acesta de-a fi face parte din motorul schimbării lumii. Iar fragilitatea observată poate nu trebuie justificată doar pe fondul educației părintești extrem de protectoare ci tocmai ca răspuns/reacție la actualul context care e confuz, pe alocuri anarhic. Am ajuns să cred că impasul postmodern în care ne situăm e poate sursa principală a unui mod mai degrabă generalizat de judecare a mai tinerilor colegi din Generația Z – cumva mai critic, mai sever decât am fost noi înșine judecați de generațiile anterioare”, e de părere Raluca Bontaș.

Și spune asta în sensul în care instabilitatea economică și socială pe care o simțim la nivel global este, de fapt, cea care ne face pe noi, cei din generațiile mai vechi, să manifestăm o nostalgie mai pronunțată asupra unui mod de a fi, de a lucra, de a ne comporta, de a ne construi viețile, și, în consecință, să ne dorim reîntoarcerea la forme și norme sociale și culturale care ne sunt familiare: ”Nu vreau să simplific, cred că răspunsul e foarte, foarte complicat”.

Millennials și Z, generațiile care ne fac bine

În schimb, din propria experiență, dă asigurări Raluca Bontaș, tinerii aduc o serie de calități și trăsături valoroase la locul de muncă, care pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra culturii organizaționale și performanței generale. Energie, entuziasm, creativitate, sinceritate și empatie sunt doar câteva dintre ele:

”Singurul lucru pe care trebuie să îl adaug, revenind cumva la concretul experiențelor mele (multe și concrete) cu cei din generația Z, este că e o bucurie să fiu în preajma lor, au un dinamism copleșitor, o franchețe ingenuă admirabilă, iar compasiunea chiar e una dintre valorile lor supreme. Văd asta manifestându-se zi de zi, în orice circumstanță, și văd cum asta ne influențează pe toți în bine”.

În concluzie, abordarea potrivită este să fim deschiși, să ascultăm și să înțelegem experiențele și nevoile individuale ale tinerilor, fără să cădem în capcana generalizărilor sau a etichetelor simpliste.

Și tot ca o concluzie, și ei, tinerii, și noi, adulții, traversăm o perioadă dificilă, cu temeri și vulnerabilități, cu stres și oboseală. De aceea, este esențial ca organizațiile să acorde o atenție sporită sănătății mintale și bunăstării angajaților.

Din fericire, încheie Raluca Bontaș, în mediul organizațional lucrurile se îndreaptă spre o direcție bună, ceea ce reiese inclusiv din concluziile studiului – peste 50% dintre tinerii români spun că angajatorii lor iau în serios problemele legate de sănătatea mintală a angajaților și au implementat politici sau au alocat resurse pentru a-i ajuta pe cei cu astfel de dificultăți. Mai mult, sunt de părere că această abordare a generat rezultate pozitive la locul de muncă. Totodată, peste 80% susțin că sprijinul acordat în astfel de situații și politicile implementate în acest scop sunt importante și foarte importante în alegerea unui angajator.