Trei sferturi dintre români consideră că economia merge mai rău decât acum un an

Situaţia economică generală din majoritatea ţărilor europene nici nu s-a deteriorat cu adevărat în lunile de vară, nici nu a înregistrat vreo îmbunătăţire propriu-zisă. Consumatorii se aşteaptă în continuare ca puterea economică să scadă şi mai mult. Şomajul a crescut şi el, din nou, în aproape toate ţările, media la nivel de Europa fiind acum de circa 11 procente. Guvernele continuă să încerce să îşi aducă deficitele de stat sub control prin măsuri stricte de austeritate, inclusiv prin mărirea impozitelor. În statele aflate în centrul crizei, aceasta determină, într-o măsură tot mai mare, populaţia să organizeze proteste. Mulţi consumatori nu pot face faţă altor reduceri, şi nu sunt de acord să împartă povara măsurilor luate de guvernele lor fără certitudinea că acestea le vor ameliora situaţia.

România: pesimism în ciuda cifrelor economice acceptabile

Anul acesta, se anticipează că produsul intern brut (PIB) al României va creşte cu 0,5 procente. Şomajul este scăzut, situându-se sub cinci procente. Economia şi moneda trebuie să se stabilizeze treptat. România este a doua cea mai săracă ţară din UE. În perioada verii, preşedintele şi primul ministru s-au luptat pentru putere. Această luptă a culminat cu un referendum organizat pentru demiterea preşedintelui, invalidat din cauza numărului mic de votanţi. Aceste evenimente au afectat în mod clar starea de spirit a populaţiei. Gradul mic de încredere în elita politică deja existent a scăzut din nou. Încrederea că politicienii vor stabiliza economia României şi o vor dirija spre creştere pe termen lung a scăzut. În general, 73% din populaţie consideră că situaţia economică este mai rea decât acum un an.

Aşteptările privind starea economiei: -20,4
Aşteptările privind veniturile: -14,1
Dorinţa de cumpărare: -25,2

Aşteptările privind starea economiei: italienii anticipează o îmbunătăţire

Criza financiară europeană a revenit în forţă la începutul lui septembrie. Ratele dobânzilor de refinanţare în continuă creştere pentru Italia şi Spania au determinat pieţele să speculeze din nou în ce moment una dintre ele va fi nevoită să accepte facilitatea de salvare MES. Reescaladarea crizei a avut de asemenea o influenţă puternică asupra aşteptărilor consumatorilor europeni privind starea economiei. În consecinţă, valoarea indicatorului a scăzut în aproape toate ţările. În septembrie, cele mai coborâte valori se înregistrau în Cehia (-59,8 puncte), Portugalia (-57,1 puncte) şi Spania (-52,0 puncte), în timp ce Germania (-17,3 puncte), România (-20,4 puncte) şi Regatul Unit (-28,8 puncte) ocupă poziţiile cele mai bune.

Aşteptările privind veniturile: Consumatorii spanioli şi portughezi se confruntă cu un şomaj ridicat şi cu salarii mici

În lumina perspectivelor economice tot mai sumbre, aşteptările consumatorilor europeni privind veniturile au scăzut şi ele în mod considerabil în aproape toate ţările. Măsurile de austeritate şi măririle de impozite impuse de guverne sunt subiecte la ordinea zilei în întreaga Europă. Cele mai mici speranţe în ceea ce priveşte creşterea veniturilor au fost exprimate de consumatorii din Italia (-65 de puncte), Spania (-58,4 de puncte) şi Grecia (-57 de puncte). Cele mai ridicate valori ale indicatorului se înregistrează în Germania (23,9 puncte), Austria (-12,2 puncte) şi România (-14,1 puncte).

De la mijlocul lui 2011, aşteptările privind veniturile s-au îmbunătăţit în România, cu toate că în iulie s-a înregistrat din nou o uşoară scădere. Indicatorul se situează în prezent la -14,1 puncte. El a atins valoarea minimă în iunie 2010, când s-a situat la -72,7 puncte. Se anticipează ca randamentul economic să fie slab anul acesta, preconizându-se o creştere de 0,5%. Aceasta este o poziţie relativ bună comparativ cu multe ţări europene care continuă să lupte cu recesiunea. Şomajul este coborât, la 4,9%, însă tarifele şi salariile sunt printre cele mai mici din UE. Este puţin probabil ca situaţia să se schimbe prea mult în viitor, întrucât, chiar dacă economia evoluează bine, perspectivele de creştere sunt mici. Consumatorii români sunt şi ei foarte conştienţi de situaţie.

Dorinţa de cumpărare: consumatorii bulgari doresc să facă cumpărături

De-a lungul ultimelor câteva luni, ca urmare a scăderii aşteptărilor privind starea economiei şi veniturile, în multe ţări ale studiului dorinţa de cumpărare a scăzut în mod perceptibil. Singurele excepţii sunt Germania, Bulgaria şi Polonia. Cele mai mici valori s-au înregistrat în Italia (-51,5 puncte), Portugalia (-45,8 puncte) şi Grecia (-44,4 puncte). Cei mai dornici să consume rămân în continuare germanii (33,1 puncte), austriecii (19,1 puncte) şi bulgarii (5,2 puncte). În România, indicatorul se plasează la -25%.

Aceste rezultate au fost luate din studiul GfK Climatul de consum MAXX, care are la bază interviuri cu consumatori efectuate lunar, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate ţările UE. Studiul GfK Climatul de consum Europa asigură o privire de ansamblu asupra evoluţiei aşteptărilor privind starea economică şi veniturile, şi a dorinţei de cumpărare a consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Cehă, România şi Spania. Aceste doisprezece ţări însumează circa 80 de procente din populaţia totală a tuturor celor 27 de ţări ale UE.

Distribuţia lunară a interviurilor pe ţările studiate este următoarea:

• Austria – 1.500
• Bulgaria – 1.000
• Franţa – 3.300
• Germania – 2.000
• Grecia – 1.500
• Italia – 2.000
• Polonia – 1.000
• Portugalia – 2.100
• Regatul Unit – 2.000
• Republica Cehă – 1.000
• România – 1.000
• Spania – 2.000
• S.U.A. – 1.000