Trebuie să-ți ceri scuze cuiva? Cum să spui „Îmi pare rău” corect

În mediul profesional din România, asumarea greșelilor nu mai este doar un semn de integritate, ci o necesitate care influențează direct performanța echipei. Potrivit unui studiu publicat în februarie 2025 de Institutul European pentru Comportament Organizațional, 72% dintre angajații români spun că scuzele sincere din partea unui coleg sau lider au dus la o îmbunătățire semnificativă a colaborării. În contrast, scuzele percepute ca formale sau defensive au creat mai multă distanță decât apropiere. Studiul mai arată că „un simplu „scuze” sau „îmi pare rău” fără recunoașterea clară a impactului greșelii are efect nul asupra echilibrului relațional din echipă”.

Scuzele sincere reconstruiesc încrederea

Realitatea este că mulți profesioniști evită să-și recunoască greșelile de teamă să nu pară slabi. Însă în cultura organizațională actuală, asumarea onestă a unui eșec denotă forță și maturitate. Nu e vorba doar despre a spune cuvintele potrivite, ci despre felul în care o scuză e transmisă – tonul, momentul și atitudinea fac diferența. Lipsa scuzelor sau o abordare superficială a acestora poate crea frustrări mocnite și poate deteriora în tăcere atmosfera de lucru.

În același studiu, 61% dintre liderii intervievați în România au declarat că au observat o scădere a rotației de personal în echipele unde cultura feedbackului sincer – inclusiv a scuzelor – este încurajată activ. Asta sugerează că scuzele nu sunt doar gesturi interumane, ci elemente care contribuie la stabilitatea organizațională.

Strategii pentru scuze eficiente

Cei care reușesc să ofere scuze autentice urmează câteva principii esențiale. În primul rând, evită justificările și formulele impersonale de tipul „îmi pare rău dacă te-ai simțit rănit”. În al doilea rând, recunosc concret fapta și impactul său. Și, în al treilea rând, oferă soluții pentru prevenirea repetării greșelii.

„Am observat că liderii care își asumă greșelile public și sincer au echipe mai unite și mai motivate, pentru că transmit un model de umanitate profesională autentică”, a explicat psihologul organizațional Ana Dobre. „Scuzele reale nu sunt despre a salva aparențele, ci despre a repara relații”.

Un alt aspect relevant remarcat în companiile românești este că tinerii angajați, în special din generația Z, reacționează mult mai pozitiv la liderii care practică transparența emoțională. În acest context, scuzele sincere devin un instrument de leadership, nu doar de etichetă personală. Mai jos sunt câteva exemple:

• „Am greșit față de tine și recunosc complet acest lucru”
• „Îmi dau seama că ceea ce am spus te-a afectat și regret sincer”
• „Știu că ți-am încălcat încrederea și îmi pare rău pentru asta”
• „Înțeleg că a fost greu pentru tine și îmi asum ce s-a întâmplat”
• „Te rog să-mi acorzi șansa să repar ceea ce am stricat”
• „Apreciez răbdarea ta și vreau să învăț din greșeala mea”
• „Îmi pasă de relația noastră și îmi pare rău că am rănit-o”
• „Îți promit că voi lucra activ la a nu repeta această greșeală”

CITEȘTE ȘI: Criză emoțională: Gen Z externalizează sentimente către IA

Foto: ID 130101722 © Fizkes | Dreamstime.com