Mini-arhivă de lecții din proiecte ratate: cum documentezi ce nu vrei să mai repeți

Nu toate proiectele ies bine. Și e perfect normal. Dar ceea ce e opțional în eșec devine important după: cum extragi ce ai învățat și cum eviți să repeți aceleași greșeli. O mini-arhivă personală sau de echipă, cu lecții din proiecte ratate, poate deveni una dintre cele mai utile resurse de lucru.

De ce să arhivezi greșelile?

Documentarea eșecurilor nu e despre vină, ci despre învățare. În loc să te întorci din nou și din nou la aceleași întrebări („cum de nu ne-am dat seama?”, „de ce am întârziat din nou?”), ai un loc clar unde ai notat ce nu a mers și de ce. Asta te scutește de consum emoțional și de pierderi de timp în viitor.

Ce notezi într-o arhivă de lecții?

Nu e nevoie de un raport lung sau de un document formal. De multe ori, câteva note structurate pot fi suficiente. Iată o schemă simplă:

• Proiectul și scopul lui: o frază clară despre ce urma să se întâmple.
• Ce nu a mers.
• Ce ai face diferit: nu doar „mai mult timp”, ci „deadline agreat de toată echipa + punct de verificare la mijloc”.
• Semnale de avertizare: ce semne ai ignorat și nu vei mai ignora data viitoare?

Poate fi un folder cu note scurte pe drive, un document colaborativ sau un tabel Excel. Important este să fie ușor de accesat și rapid de completat. Îi poate folosi oricui intră în proiecte noi, dar și ție, la un moment dat.

Când e momentul să documentezi?

Ideal, cât mai aproape de momentul în care proiectul s-a încheiat sau a fost abandonat. Nu aștepta „să ai timp” sau să te detașezi complet. Începe cu o listă brută, chiar emoțională dacă e cazul, și revino asupra ei după câteva zile, ca să extragi lecțiile reale.

Scopul arhivei nu este să catalogheze eșecurile, ci să te ajute să iei decizii mai bune data viitoare.

CITEȘTE ȘI: România este pe ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale – HARTĂ

Foto: ID 156922738 © Piyamas Dulmunsumphun | Dreamstime.com