Elena Lotrean, profesoară și fondatoarea Finnish Teacher Training Centre: Dacă am fi medici, jumătate dintre pacienții noștri ar fi morți | Cum poate fi salvată educația din România

De câteva zile, suntem mai aproape de anul 2050 decât de anul 2000, un bun moment să ne gândim cum va arăta sistemul de învățământ în următoarele decenii. Rethink Romania, un think tank care își propune creșterea calității vieții de la noi din țară, a lansat, de Ziua Învățătorului, Rethink Education, un proiect menit să transforme și sistemul de educație.

Cu atât mai mult cu cât, în următorii ani, tehnologia va avea un rol din ce în ce mai mare când vine vorba de învățare.

Elena Lotrean, co-fondatoare Rethink Romania, vorbește, într-un interviu pentru Revista CARIERE, despre principalele probleme ale educației și despre ce e de făcut.

„Cred că educația în 2050 va fi foarte diferită de ce avem acum, tehnologia va fi un element și oamenii, alături de mașini, vor produce învățare. Mediile de învățare vor fi foarte diferite, școala nu va fi singurul loc unde se va învăța, ci întreaga societate va fi un prilej de învățare”, a declarat Elena Lotrean.

Marile probleme ale educației din România

Elena Lotrean atrage atenția asupra procentului extrem de ridicat al analfabetismului funcțional în rândul elevilor de liceu.

„Avem nevoie să ieșim din modul de predare și să trecem în modul de învățare. Vedem analfabetismul funcțional cât este de mare. Dacă am fi medici, de exemplu, jumătate dintre pacienții noștri ar fi morți. Aproape 50% dintre copii sunt analfabeți funcțional la nivel de liceu. Operația reușită, știe să scrie, să citească, pacientul mort. Nu înțelege de ce – ceea ce citește, ceea ce scrie. Avem nevoie să creăm competențe, astfel încât copiii să poată să ducă o viață bună, să își creeze, până la urmă, viața lor, să se dezvolte ei, personal și să fie cetățeni ai acestei țări”, spune aceasta.

Analfabetismul funcțional duce la decizii de viață care nu sunt bazate pe realitate, este de părere profesoara.

„Duce la o pseudo-cunoaștere, ni se pare că știm că știm și atunci luăm niște decizii de viață care nu sunt neapărat bazate pe realitate, bazate pe cunoaștere. Informația este peste tot, dar cunoașterea este acea competență de a decanta informația și de a alege acele lucruri care ne dezvoltă și ne măresc orizontul”, a mai spus Lotrean.

Ce e de făcut

Elena Lotrean spune că, în acest moment, prioritare sunt planurile-cadru pentru liceu, care, însă, trebuie concepute astfel încât să aibă elevii în centru.

„Este foarte important, acum, să avem niște planuri-cadru pentru liceu, flexibile, în diverse variante, care să asigure o autonomie școlilor pe care le deservesc și să nu uităm că, în primul rând, aceste planuri cadru trebuie să deservească elevii și nu să funcționeze după ce știu sau nu știu profesorii. Pentru că profesorii sunt adulți și au nevoie să își găsească acele resurse și resorturi de a implementa și de a fi ei înșiși provocați. Dacă noi nu suntem provocați, atunci cum putem să provocăm elevii să se dezvolte, să fie motivați, să găsească și să caute mai multe soluții?”, se întreabă aceasta în interviul acordat Revistei CARIERE.

Modele de urmat

În Sibiu, Lotrean a fondat Școala Româno-Finlandeză ERI. Totodată, este fondatoarea Finnish Teacher Training Centre. Care sunt, așadar, modelele pe care România ar trebui să le urmeze? Este cel finlandez potrivit pentru contextul local?

„Toate modelele de educație din momentul acesta trec prin transformări foarte, foarte mari și toate țările pilotează câte ceva. Unii au început mai demult și au niște rezultate, dar toate aceste rezultate trebuie luate sub perspectiva specificului local. Ceea ce am făcut noi cu Școala Româno-Finlandeză din Sibiu, da, am luat modelul finlandez dar motoarele sunt românești. L-am adaptat la specificul local, pentru că nu poți să iei un model și să-l pui într-un loc și să zici că va funcționa, pentru că nu ai aceeași societate, nu ai aceleași condiții și ar fi doar o formă fără fond. Poți să iei, în schimb, procesele, principiile, filozofia și să vezi cum poți să le duci în implementare, astfel încât să servească populației tale, zonei tale. „One size fits all” – o singură măsură pentru toți, nu cred că mai este posibilă în educație și în învățare în momentul acesta. Avem nevoie să ne adaptăm foarte clar la contextul local”, explică Elena Lotrean.

Interviul în format video poate fi urmărit AICI.

Viziune pentru educație

Proiectul Rethink Education are ca principale obiective adaptarea educației la schimbări, profesionalizarea carierei didactice și alfabetizarea funcțională.

Inițiatorii propun inclusiv crearea unui jurământ al profesiei, similar cu cel pe care îl depun medicii.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: Profesorii ar putea avea un jurământ similar cu cel al medicilor. Ce spune ministrul Educației despre AI în școli

Foto: Facebook / Elena Lotrean