Profesorii ar putea avea un jurământ similar cu cel al medicilor. Ce spune ministrul Educației despre AI în școli
Sistemul de titularizare trebuie reformat, există un grad de reticență în sistemul de învățământ în ceea ce privește autonomia iar utilizarea tehnologiei e importantă pentru ca școlile să nu își piardă rolul avut în societate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației, Daniel David, în cadrul conferinței de lansare, de către Rethink Romania, a proiectului Rethink Education. Acesta reunește profesori, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile și își propune, printre altele, să creeze inclusiv un jurământ al profesiei, similar cu cel pe care îl au medicii.
Sistemul de titularizare este unul dintre cele care trebuie schimbate, spune ministrul Educației. Potrivit lui Daniel David, deși actorii din sistem își doresc autonomie, există o anumită reticență la aceasta.
„Am fost în zeci de școli, m-am întâlnit probabil, adunându-i pe toți, nu știu, cu mii de oameni, incluzând profesori, elevi. În teorie sună bine. Între patru ochi, toți spuneau că e o idee foarte bună că am păstrat un element puternic de descentralizare în planul de cadru pe care l-am propus. Descentralizare în diverse forme, că știți, se putea decide la nivelul școlii, din curiculum de specialitate, spre ce să duci orele alea care erau flexibile acolo, nu mai vorbesc de descentralizarea spre elevi, școala să facă oferte și elevul să aleagă. Și directorul și elevii, când mă întâlneam și discuteam mai informal, că e o idee foarte bună, dar nu putem face. Pentru că nici nu știm cum și nu vrem să ne certăm cu ceilalți. Deci refuzau, la un moment dat, puterea descentralizată spre ei, de frica faptului că asta o să genereze conflicte cu ceilalți colegi sau între elevi, părinți și profesori. Așa că trebuie să gândim la pachet. Cum ducem această descentralizare să poată să fie acceptată în sistem. (…) Responsabilitatea, descentralizarea sunt fundamentale. Școala noastră nu-i pregătită să le asimileze pe scară largă. Trebuie să le dăm gradat în paralel cu training-ul oamenilor în leadership și management”, a declarat ministrul Educației.
Daniel David este de părere că specialiștii din diverse domenii ar putea contribui la educația copiior din mediul preuniversitar.
„Poate avem nevoie de căi diferite de a intra în sistem. Calea didactică pentru masa mare, unde ne asigurăm că oferim acea educație controlată ca serviciu public, indicator de calitate. Dar uneori și persoanele astea care au succes și care sunt inspiraționale s-ar putea să ajute în anumite zone. Și mă gândesc în preuniversitar, de exemplu. Educația juridică, educația pentru sănătate, un medic care este inspirațional, fără să aibă toate cursurile de formare pe latura didactică. Poate trebuie să creăm niște mecanisme și pentru acești specialiști. Adică să deschidem preuniversitarul și spre specialiști, păstrând calea principală, calea profesionalizării prin cariera didactică”, a mai spus ministrul.
Schimbarea rolului profesional
La rândul său, profesoara Mirela Ștețco susține că e nevoie și de o redefinire a rolului pe care dascălii îl au.
„Eu cred cu tărie că ar trebui să regândim structural tot ce înseamnă acest rol profesional. Dacă vrem să asigurăm și demnitatea profesiei, de la cum facem un contract social, cum ne asumăm niște responsabilități, de la cum anume pregătim cadrele didactice, ce devine, cumva, evident este că fără practică pedagogică relevantă nu ai cum să devii un bun specialist. Fără programe serioase de onboarding, de familiarizare cu profesia, fără perioada aceea de tranziție în care ești alături de cineva care are competență înaltă, de la care înveți, împreună cu care începi să predai, care îți poate oferi sprijin și feedback onest pe ceea ce faci, e foarte complicat să evoluezi în carieră”, a declarat Mirela Ștețco.
Inteligența artificială în educație
În ceea ce privește utilizarea tehnologiei în sistemul de învățământ, există două tabere, sugerează ministrul Educației.
„Eu, ca ministru, în perioada asta m-am intersectat cu bule diferite de informații. Unii care-mi spuneau mereu că sistemul educației e depășit de vremuri în a patra revoluție industrială, ceea ce facem noi nu mai are sens, că o să devenim niște muzee, niște rezervații educaționale, copiii vor învăța altundeva, mintea lor este altundeva. (…) Noi trebuie să mergem, de exemplu, unde e mintea copiilor și să aducem mintea copiilor și spre școală în același timp. Dar vine și cea altă bulă care îmi spune că, atenție cu tehnologia, o să ne distrugă copiii, că sunt depresivi, că devin independenți de consumul de droguri din cauza tehnologiei, evident. (…) Nu putem să ne uităm ce face o țară sau ce face o altă țară fiindcă practicile sunt foarte diferite. Te uiți la principiile din spatele practicilor, te uiți la studiile care-ți spun ce și cum și cred că așa trebuie să acționăm și noi. Este clar că suntem în a patra revoluție industrială, unii vorbesc, deja, de a cincea, în care conexiunea între fizic, între om și virtual este foarte puternică. (…) Tehnologia în sine nu e bună sau rea. Ea devine bună sau rea în funcție de cum o folosim”, a afirmat Daniel David.
Dacă sistemul de educație nu va reuși să se adapteze avansului tehnologic există riscul să apară unități educaționale alternative școlii, susține oficialul guvernamental.
„În educație, ea (tehnologia, n.r.) ar trebui utilizată, în primul rând, cu o constrângere etică. Ce înseamnă pentru mine constrângerea etică? Dacă folosești o anumită tehnologie, nu știu, inteligența artificială, dacă folosești expunerea la ecran de diverse tipuri, tabletă inteligentă, computer, telefon, întotdeauna trebuie să te asiguri că nu faci rău. Adică siguranța copilului este pe primul rând. (…) Și a doua, pentru mine, este important elementul de echitate. Adică dacă vorbim de tehnologie, n-aș vrea ca unii să aibă acces la tehnologii avansate fiindcă își permit părinții și familia sau mediul, școala în care se află și alții să n-aibă acces la aceste tehnologii, fiindcă în momentul ăla polarizăm societatea, polarizăm grupurile și accentuăm problemele pe care deja le vedem în societate. Deci prima constrângere este constrângerea etică. A doua este de acceptabilitate socială. Poți să ai ce tehnologie vrei, oricât de deșteaptă. Dacă nu e acceptată de oameni, acea tehnologie va fi respinsă. Ce înseamnă a fi acceptată de oameni? Înseamnă că nu încerci să le violezi liberul arbitru. Nu încerci să le bagi tehnologia cu forța. Ministrul a decis că trebuie să utilizăm la nu știu ce materie, nu știu ce gaming obligatoriu. Nu. Trebuie să fie acolo, trebuie să apară tehnologiile noi, gamingul de exemplu, metodele de predare, utilizarea inteligenței artificiale, realitatea virtuală, da, trebuie să facă parte din arsenalul pe care îl arunc profesorului, dar în același timp particularizarea lor depinde de vârsta copiilor, conținuturile pe care le predă, și în același timp aici se va vedea forța profesorului. Cum va ști să combine metodele clasice cu metodele moderne pentru a ajunge la o educație personalizată. Așa că dacă vom ști să facem acest lucru, îi ținem pe copii în școală, să vină cu plăcere, mintea lor va fi în școală și putem face educație, vom avea mereu un rol. Dacă nu facem lucrul ăsta, mă tem că se vor inventa unități educaționale alternative nouă. Aici este riscul”, a explicat Daniel David.
Viziune pentru educație
Proiectul Rethink Education adaptarea educației la schimbări, profesionalizarea carierei didactice și alfabetizarea funcțională.
„Avem trei priorități, din care una se axează pe formarea profesorilor, pregătirea profesorilor, de fapt, și managementul școlar. Am creat un document de poziție prin care dorim să readucem profesia în vizorul tinerilor absolvenți, care să își dorească să aleagă să fie profesori și să ducă mai departe educația. Ne-am gândit să restaurăm puțin din tot ce înseamnă măreția unui profesor și să propunem un jurământ al profesiei. Așa cum medicii au Jurământul lui Hipocrate, așa și profesorii au nevoie de o responsabilizare, de o parte de co-creare a tot ce înseamnă mediul educațional, astfel încât să fie ei pentru ei. Îi invităm să creeze împreună cu noi acest jurământ al profesiei, al profesorului”, a declarat, pentru Revista CARIERE, Elena Lotrean, coordonatoarea Rethink Education și co-fondatoare Rethink Romania.
Profesorii pot completa, pe site-ul rethinkromania.ro, un formular cu propunerile și ideile lor. La final, susțin inițiatorii proiectului, acestea vor fi cuprinse în propunerea de jurământ al profesiei.
Foto: Revista CARIERE