Evadarea din confort. Reinventarea vieții

Fiecare dintre noi are o rețetă pentru propria fericire, pentru a-și atinge obiectivele și îndeplini visurile. În căutarea echilibrului perfect, fiecare ne-am tot scris și rescris propria rețetă, adăugând sau eliminând periodic ingrediente ori doar jonglând cu mirodeniile. Testul imprevizibil la care ne-a supus pandemia însă, ne-a forțat să reconsiderăm multe dintre noțiunile care dau măsură fericirii și calitate vieții, dar și să ne întrebăm, într-un sens mult mai profund, cine suntem, ce ne împlinește, ce ne motivează și ce valori ne sunt cu adevărat importante. Iar răspunsurile, nu de puține ori, au demonstrat cât de efemere pot fi multe dintre elementele pe care ne clădim fericirea ori zona de siguranță și confort. Poate și de aceea, pentru mulți, pandemia a însemnat o șansă de reinventare, de a lua totul de la capăt, schimbând complet lista ingredientelor – credințe, principii și valori, rutele de parcurs și frontierele de cucerit. Chiar dacă asta, în unele cazuri, a presupus decizii radicale și schimbări de neimaginat în urmă cu doar 18 luni.

Migrația rurală este o astfel de schimbare. Tendința, vizibilă în statistici încă din 2017, a căpătat însă în timpul pandemiei o amploare care a transformat-o într-un adevărat fenomen. Oficial, 78.000 de români s-au mutat anul trecut de la oraș la sat. În realitate însă, pentru că ”oficial” devine abia după schimbarea domiciului în actele de stare civilă, numărul celor care au ales să lase în urmă blocurile gri și să trăiască în natură e probabil mult mai mare. Iar asta se vede cel mai bine pe rețelele de socializare, unde, în ultimii ani, au luat naștere și au crescut ca în povești zeci de grupuri cu această tematică. Oameni mutați deja, deciși sau dispuși să facă acest pas și-au creat în mediul virtual adevărate oaze de liniște și frumos, comunități prietenoase, în care se se scriu povești și se postează fotografii, se împărtășesc experiențe, se dau și se primesc sfaturi.

Un real barometru al noului trend, o scurtă drumeție printre ele îți înfățișează clar două aspecte:
1. dacă în urmă cu câțiva ani erau vizate cu precădere satele din apropierea marilor aglomerări urbane, acum tendința celor care aleg mutarea este să depărteze cât mai mult de oraș;
2. fenomenul nu este unul strict imobiliar, pentru cei mai mulți curajoși mutarea însemnând, de fapt, și o schimbare radicală a propriului stil de viață, ce presupune inclusiv implicarea activă în valorizarea comunităților în care locuiesc și a resurselor locale, în păstrarea tradițiilor și a elementelor de patrimoniu.

Cine sunt cei care au ales schimbarea, care e motivația pentru care au renunțat la confortul urban și siguranța unui job (sau a propriului business) pentru viața nu tocmai ușoară de la țară, de unde dorința aceasta de a contribui la renașterea satului românesc și reformarea mentalităților care-l țin captiv în trecut, încercăm să aflăm de la invitații rubricii Cover Story a acestei ediții, realizată sub tema Evadarea din confort. Reinventarea vieții.

Astfel, pentru zilele următoare vă propunem o serie de articole prin care, ghidându-ne după cifre oficiale și statistici, ori și relatând sfaturi și opinii, dar, mai ales, prezentându-vă povești adevărate, vom creiona un nou stil de trai îmbrățișat de tot mai mulți români, și anume viața la țară.

Vă invităm așadar la o nouă serie de articole marca Revista CARIERE – Cover Story în care veți citi despre:

Drumul către sat – ce îl are ca invitat pe prof. univ. dr. Dumitru Sandu, profesor emerit al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială;

Mutat la țară. Viața fără ceas – incredibila poveste despre reinventare a lui Andy Hertz, fondatorul, inima întregului edificiu virtual mutatlatara.ro;

Niște orășeni! Viața în sistem hibrid – o lecție despre respect, iubire și implicare comunitară, oferită de Octavian Viorel, co-fondatorul inițiativei “Niște Orășeni”;

Calitatea vieții. Urban vs Rural – o radigrafie completă și complexă a satului românesc, realizată de prof. dr. Claudia Petrescu, cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii şi cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti.

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 273
Pentru abonare, click aici