Mai întâi funcțional și apoi estetic. LDC – o organizație dedicată comunității de design grafic din România, care muncește azi pentru schimbarea pe care o vom vedea în următorii 20‑30 de ani

În 2018, Artemisa Pascu și Andrei Grosu, doi designeri grafici din București, au înființat Local Design Circle (LDC). LDC e o rețea de sprijin pentru comunitatea de design din România care își dorește să promoveze designul grafic ca fiind o unealtă de schimbare în societate. Începând cu felul în care ne construim identități de brand mai coerente, până la cum arată designul cărților pe care le citim sau cum putem avea un sistem de afișaj stradal mai clar pentru oraș.

Prin LDC, Artemisa și Andrei construiesc proiecte care să răspundă acestor nevoi. Așa au apărut PosterJam, un proiect care a avut ca scop promovarea afișului, Monospațiat, o emisiune radio în care intervievează designeri, sau Raportul Local Design Circle – concluzii bazate pe un chestionar la care au răspuns peste 300 de profesioniști.

I‑am întrebat pe Artemisa și pe Andrei despre cum arată profesia azi, cum lucrăm cu un designer, dar și cum creezi o comunitate care se ascultă și lucrează împreună.

De ce contează designul grafic?

Andrei: Ca orice tip de design, designul grafic rezolvă și el la rândul lui o problemă. Și întotdeauna el trebuie să fie mai întâi funcțional, apoi estetic. De exemplu, dacă cineva vede o carte cu o hârtie mișto și zice: „A, dar ce mișto e hârtia asta”, de fapt noi alegem hârtia respectivă din multe motive, nu doar estetice. Pentru că susține designul, pentru că nu se reflectă lumina etc. Pe unele hârtii ies mai bine fotografiile, pe altele iese mai bine textul. Toate lucrurile astea, dacă sunt făcute bine, nu o să le observi. O să ai o experiență foarte plăcută și naturală.

De ce ar trebui să lucrăm cu un designer grafic la produsele/ identitatea noastră?

Artemisa: E foarte important să ai multidisciplinaritate în proiecte. Adică, dacă cineva știe să‑și facă treaba mai bine pe domeniul respectiv, ia‑l pe omul respectiv. O să știe să‑ți pună întrebări la care tu nu te‑ai gândit, o să te îndrume să‑ți organizezi comunicarea vizuală și o să te ajute să‑ți dai seama că poate tu vrei mai mult decât un logo. Poate vrei un sistem vizual care ar trebui să‑ți comunice brandul în anumite situații și pentru categorii de public diferite în funcție de produsul pe care vrei să‑l promovezi.

Tu poți să vii către un designer și să‑i ceri: „Am nevoie de un afiș”. În funcție de nivelul pe care îl are în profesie, o să ți‑l trimită pe e‑mail direct ca un JPEG sau o să‑ți facă o prezentare și o să‑ți zică: „Afișul tău funcționează așa, ar trebui prins așa, ar putea fi declinat în comunicarea din online în felul acesta”.

O să te ajute de fapt să dezvolți proiectul astfel încât să aibă o comunicare vizuală potrivită pentru ce vrei tu să faci, pentru publicul la care vrei să ajungi, în modul în care vrei tu să ajungi.

Andrei: Un lucru pe care noi îl facem cu clienții este că avem un chestionar pe care îl trimitem la început. Sunt mai multe întrebări, iar unele dintre ele se și repetă. Au fost mulți oameni care în urma chestionarului au zis: „Mi‑am dat seama că trebuie să mă mai gândesc un pic și revin eu”. Și atunci proiectul s‑a dezvoltat altfel și a fost mai bine pentru client.

Care sunt 3‑5 lucruri esențiale pe care ar trebui să ți le spun de la început dacă aș vrea să lucrăm împreună?

Artemisa: Cred că cel mai important este timeline‑ul. Negocierea de timp și clarificare a etapelor unui proces trebuie să se întâmple la început. Pentru că de cele mai multe ori clienții nu înțeleg cât timp îți ia să dezvolți niște lucruri.

Andrei: Și tot aici intră și lista de livrabile. Dacă cineva ne spune că are nevoie de un afiș, noi o să facem ceva foarte bun pentru un afiș. Dar dacă știm că afișul trebuie să fie la rândul lui declinat în tot felul de alte formate, atunci o să luăm și asta în calcul.

Artemisa: Designerii au o datorie să explice de ce au luat anumite decizii în anumite proiecte. E normal ca oamenii să vină cu opiniile subiective și să spună că nu le place o culoare. Sau că nu îi reprezintă. Dar dacă tu, ca graphic designer, îi explici de ce ai luat deciziile astea, îl faci să înțeleagă că toate lucrurile de fapt vor ajuta proiectul să se dezvolte, să ajungă la public, să fie vizibil în instanțele în care el trebuie să funcționeze, atunci îți îndeplinești rolul.

Aici intervine de fapt direcția în care am decis că trebuie să meargă și asociația. Trebuie să educăm oamenii din domeniu să‑și facă profesia bifând toate lucrurile astea care de fapt îi ajută și pe ei să se dezvolte și ajută și clienții să înțeleagă.

Ce ați descoperit în raportul despre comunitatea locală de design grafic și nevoile acesteia?

Andrei: Raportul a plecat de la nevoia de a elimina stereotipurile care se învârt în jurul designului grafic. Pe partea de muncă, nesurprinzător, foarte multă lume lucrează overtime și nu este plătită pentru asta.

Artemisa: Își doresc să învețe, să aibă oportunități, să participe la workshopuri, să facă lucruri care să‑i dezvolte. E o chestie care ne bucură foarte mult, tocmai pentru că prin asociație vrem să le oferim oportunități să facă toate lucrurile astea.

Cum măsurați voi succesul asociației?

Andrei: Un lucru care ne demonstrează că e bine ce facem este că acum oamenii vorbesc între ei, colaborează și se întâmplă tot felul de legături care nu s‑ar fi întâmplat fără o parte dintre proiectele pe care le‑am făcut.

Una dintre cele mai mari bucurii pe care le‑am avut este că, în cadrul proiectului Stradal, l‑am invitat pe Bogdan Dumitrache să expună sistemul de plăcuțe pe care l‑a făcut pentru București. Au fost în expoziție, a făcut și el niște articole care au ajuns la foarte mulți oameni, l‑am prezentat și în diverse locuri, iar în urma acestui context, el a ajuns să colaboreze cu Primăria Sector 6 și să facă tot ce înseamnă plăcuțe informative pentru școli, primărie, poliție.

Artemisa: Noi ne‑am asumat încă de la început că ce‑o să facem nu o să fie vizibil în următorii 5, 10, 15, 20 de ani. Că e o chestie la care trebuie să lucrăm și o să fie un impact vizibil în următorii 20‑30 de ani.

Acum un an, ați deschis o Bibliotecă – aceasta e și biroul vostru –, al cărei scop a fost să ofere accesul la cărți de design. Cum ați ajuns să faceți asta?

Andrei: E o nevoie pe care am avut‑o și noi când eram studenți și nu găseam cărți de graphic design. Nu aveai decât Cărturești, unde găseai niște cărți, dar erau scumpe pentru un student.

Artemisa: Undeva la 80% dintre cărțile de aici erau la noi acasă, dar ce făceam noi era că vorbeam și cu oamenii din jurul nostru pe baza lor. Orice adunare la noi acasă sau petrecere se încheia cu această răsfoire de cărți în bibliotecă. Și am zis că cel mai important e să aducem către studenți această resursă pe care o avem și pe care putem să o și explicăm.

Pentru cei care lucrează deja în domeniu, Biblioteca e această resursă de cum poți să produci un material editorial și cum poți să‑l prezinți clientului. Am avut oameni care ziceau: „Vreau să‑i arăt clientului cum ar arăta făcută o fotografie la două culori Pantone. Ce aveți în bibliotecă încât să poți să‑i arăt un exemplu și să înțeleagă?”.

De ce are nevoie viitoarea generație ca să contribuie la comunitatea asta pe care ați creat‑o?

Andrei: Răbdare și curiozitate. E o generație obișnuită cu lucrurile care se mișcă foarte repede și care se schimbă. Totul e superdinamic și activ în jurul lor.

Artemisa: Să caute mai mult. Ei văd foarte multe lucruri care sunt la primul scroll de Instagram, dar nu caută mai mult. Posibilitatea de a descoperi lucrurile mai mult decât prima imagine dintr‑un slide e o chestie pe care biblioteca o oferă. Că nu doar răsfoiești și vezi imaginile, ci vezi și textul curatorial. Vezi cine sunt oamenii din juriu pentru un festival de afișe, vezi și argumentele lor de selecție. Toate lucrurile astea care până la urmă ție, ca rezultat, îți dau tot o selecție de afișe. Dar trebuie să înțelegi de ce, și când, și cum toate lucrurile sunt legate și de spațiul în care s‑a întâmplat asta.

Și aici mai e, de fapt, această creativitate de care se tot vorbește în acest domeniu. E, de fapt, partea asta de a găsi soluții și în proiectele care îți pun la dispoziție resurse, dar și în proiectele care nu îți pun la dispoziție mai nimic. Nici timp, nici buget, nici libertate. În momentul în care tu găsești să aliniezi toți factorii ăștia încât la final obiectul, proiectul e așa cum ar trebui să fie și își îndeplinește scopul, aia e creativitatea adusă de un designer grafic.

Care sunt 2‑3 lecții pe care le‑ați învățat în acești ani și credeți că le‑ar fi utile și altora?

Andrei: Nimic nu o să iasă cum ți‑ai plănuit și întotdeauna o să existe probleme. Important este să nu renunți la a face lucruri și să‑ți dai seama că ele au ieșit excelent, și că doar tu o să știi că ceva nu a ieșit.

Artemisa: Să îți iei un pic de timp după ce s‑a terminat un proiect și să fii un pic OK cu ce ai făcut. Să te bucuri. Dar să‑ți faci și lista cu „asta n‑a funcționat din cauza asta”. Sau „astea n‑au ajuns la rezultatul pe care mi‑l doream eu pentru că… ”. Și data viitoare să te focusezi pe alea.

CITEȘTE ȘI: Ștefan Dumitrașcu, românul de 31 de ani din Londra care vrea să revoluționeze modul în care sunt testate soluțiile de securitate cibernetică

Foto articol: Artemisa Pascu și Andrei Grosu, în biblioteca Local Design Circle. Fotografie de Tudor Pană