Angajatorii ignoră PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI
Ministerul Muncii susţine că procentul persoanelor cu dizabilităţi care au un loc de muncă este de trei ori mai mare, în jur de 12%. Aşa se explică că majoritatea companiilor preferă să plătească taxe sau să achiziţioneze produse de la unităţi protejate decât să angajeze persoane vulnerabile social.
150 de locuri de muncă
Situată la intersecţia dintre sectorul privat şi cel public, economia socială, supranumită şi cel de-al treilea sector, preia trăsături de la cele două sectoare şi reuşeşte să ofere soluţii economice la problemele sociale, cum ar fi integrarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi.
În luna noiembrie se va deschide în Bucureşti prima întreprindere socială lansată de asociaţia React, care va crea 150 de locuri de muncă pentru persoanele vulnerabile social, urmând ca acestea să genereze cea mai parte a veniturilor prin producerea şi vânzarea de bunuri şi servicii. Totuşi, scopul principal nu este obţinerea profitului.
Locurile de muncă create se realizează prin platforma Fabrica de Bine a asociaţiei React împreună cu partenerii săi Fundaţia Motivation şi Shaw Trust (Marea Britanie), cu finanţări POSDRU. Proiectul va oferi consiliere şi sprijin în înfiinţarea de noi întreprinderi sociale sau în dezvoltarea celor existente, în consolidarea competenţelor şi stimei de sine pentru persoanele vulnerabile social.
„Pe lângă faptul că vom angaja persoane vulnerabile social, vom începe să preluăm hârtie, maculatură din comunitate, pe care o vom recicla şi vom crea obiecte utile pentru comunitate“, explică Andreea Rotaru, Manager Comunicare la React. Cele şase întreprinderi sociale se vor specializa în reciclarea şi prelucrarea hârtiei şi vor funcţiona în regim de ateliere protejate.
„În prezent ne ocupăm de pregătirea managerilor care vor coordona activitatea celor şase întreprinderi sociale şi avem în baza noastră de date în jur de 100 de CV-uri primite de la persoanele cu dizabilităţi din cele cinci regiuni (Bucureşti, Sibiu, Neamţ, Dolj şi Dâmboviţa) în care ne desfăşurăm activitatea“, ne-a spus reprezentantul React. În proiect urmează să fie angajate 90 de persoane cu dizabilităţi şi 60 de beneficiari cu venit minim garantat.
Angajatorii nu cunosc legea
Pentru că practica angajării persoanelor vulnerabile social este relativ nouă în România, companiile nu s-au înghesuit să recruteze persoane cu dizabilităţi. De anul trecut însă, reprezentanţii React au observat că lucrurile încep să se mişte într-o direcţie bună, cu toate că majoritatea organizaţiilor preferă să plătească impozite în loc să angajeze astfel de persoane pentru că acestea au nevoie de un anumit climat la locul de muncă, iar colegii trebuie să aibă un comportament diferit, cel puţin aşa arată rezultatele cercetării din cadrul proiectului „Dezvoltarea economiei sociale prin înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi sociale“, realizat de React. Deşi cunosc legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, marile companii nu adoptă un comportament activ de recrutare.
„Pe de o parte avem această lege care ne pedepseşte, pe de altă parte ar trebui să fim recompensaţi. Deci în momentul în care îi angajez ar trebui să am facilităţi. Trebuie să compar facilităţile cu penalităţile“, a declarat un respondent al studiului din cadrul unei companii mari. Pe de altă parte, în companiile medii sau mai mici, legea nu este cunoscută, nu se plătesc taxele impuse prin lege şi nu se adoptă un comportament activ de recrutare.
Potrivit Registrul Comerţului, la nivelul anului 2009, în ţara noastră erau 350 de întreprinderi sociale şi peste 1 200 de angajaţi, în timp ce în Marea Britanie, conform unui studiu guvernamental din 2009, existau 62 000 de întreprinderi sociale, peste 850 000 de angajaţi, circa 350 000 de voluntari şi o cifra de afaceri de peste 18 miliarde de lire.
„În majoritatea statelor europene, rata de ocupare se apropie de 50%. Pentru a ajunge la acest nivel, avem foarte mult de muncă la capitolul adaptarea legislaţiei. De exemplu, chiar dacă România se numără printre ţările care au ratificat Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, mai avem foarte multe lucruri de făcut pentru a ajunge la implementarea ei propriu-zisă. Trebuie să învăţăm ce înseamnă incluziune socială, adaptare rezonabilă şi design universal“, subliniază Silvia Ursu, Responsabil Relaţii Publice, Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România.
Totuşi, continuă ea, „faţă de acum cinci ani, se observă o mai mare disponibilitate a companiilor româneşti de a angaja persoane cu dizabilităţi, însă experienţele diferă de la o zonă la alta“.
Proiecte de reabilitare profesională
Nici Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România n-a stat cu mâinile în sân şi derulează de doi ani proiectele Rescue (Reţele de Economie Socială destinată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilităţi) şi RES (Reţeaua de economie socială). În fiecare dintre cele două proiecte vor fi înfiinţate câte trei birouri unice al căror scop este să ofere servicii de reabilitare profesională persoanelor cu dizabilităţi şi consiliere psihologică.
Mai mult, organizaţia a început o campanie de conştientizare a angajatorilor cu privire la potenţialul acestor persoane, care se desfăşoară în diferite oraşe din ţară. Prima structură de economie socială lansată se va deschide, la începutul anului viitor, la Baia Mare.
În ceea ce priveşte locurile disponibile, în fiecare proiect, 250 de persoane vor beneficia de serviciile centrelor de reabilitare, 200 de persoane cu dizabilităţi vor fi formate în baza programelor de instruire personalizată, ţinând cont de nevoile pieţei muncii, 60 de persoane cu dizabilităţi fiind angajate. „Aceste proiecte nu vizează doar angajarea, ci şi crearea unui model sustenabil de servicii de reabilitare care să crească şansele de angajare a persoanelor cu dizabilităţi şi care să poată fi continuat şi după finalizarea proiectului“, ne spune Silvia Ursu, Responsabil Relaţii Publice în cadrul Federaţiei „Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România“.
Aproape 49% dintre persoanele cu dizabilităţi au încercat să se angajeze însă au întâmpinat probleme din cauza lipsei informaţiilor, iar aproape 70% s-au confruntat cu o atitudine discriminatorie din partea angajatorilor. Peste 32% dintre acestea nu au fost sprijinite de birourile de angajare, în timp ce peste 60% dintre ele au observat că locul de muncă nu era corespunzător cu starea de sănătate pe care o aveau. De asemenea, 48 de procente au reclamat faptul că interviul de angajare a fost oprit sau nu a mai existat un al doilea/probă practică după ce angajatorul a constatat că au o dizabilitate. Acestea sunt o parte dintre rezultatele unei cercetări realizate în cadrul proiectului Rescue, care vizează patru regiuni economice din România: Nord-Vest, Vest, Centru şi Sud-Vest.
