Companiile ar trebui să vadă ONG-urile ca pe niște parteneri
Evenimentul a debutat cu o prezentare susținută de Carmen Brumă, Manager Departament Strângere de Fonduri şi Comunicare al SOS Satele Copiilor România, în care s-a pus accent pe beneficiile pe care le poate aduce implicarea socială pentru companii.
”Se spune că a face bine este o satisfacție în sine pentru fiecare dintre noi. Din punctul meu de vedere, a face bine ar trebui să aibă mai mult o componentă rațională decât una emoțională. Emoționalul conduce foarte mult acest bine și dacă ar fi să ne raportăm doar la emoțional ajungem să dăm bani la colț de stradă diferitelor persoane, în loc să folosim aceste sume de bani pentru a ajuta la dezvoltarea comunității din care facem parte. Și atunci, ca oameni de afaceri care reprezentați companiile vă puteți utiliza raționalul pentru a alege unde doriți să faceți bine și cum doriți să faceți bine” și-a început discursul Carmen Brumă.
Reprezentantul SOS Satele Copiilor România a precizat că activitățile de responsabilitate socială ale unei companii aduc beneficii la două niveluri: al societății și al companiei. Beneficiile de la nivelul societății țin de binele și de interesul public.
În ceea ce privește beneficiile aduse companiilor de activitățile de responsabilitate socială, Carmen Brumă a enumerat patru aspecte care pot trezi interesul managerilor și antreprenorilor. Programele de CSR ajută companiile :
- să se diferențieze de concurență și să obțină loialitate față de brand;
- să atragă și să-și păstreze angajații valoroși;
- să își îmbunătățească reputația:
- să își crească vânzările și cota de piață.
Potrivit unei estimări făcute de Gabriel Biriș, Founding Partner al casei de avocatură Biriș Goran, anual ar putea fi redirecționate către sectorul ONG aproximativ 430 milioane euro, reprezentând 20% din impozitul datorat pe profit de companiile românești.
Prezentarea domnului Biriș s-a axat pe aspectele fiscale ale acestei facilități despre care a declarat că ”spre surpriza mea, anul trecut am aflat că nu este suficient de cunoscută, chiar dacă aceasta a fost adoptată încă din 2004.”
Această facilitate ”oferă cel mai simplu mod cu putință de ajuta niște oameni inimoși să facă o schimbare. Este foarte important ca această facilitate să nu fie irosită, deoarece oferă multe avantaje și trebuie folosită în consecință. În primul rând este bine reglementată, nu există oportunități de interpretare, deci nu trebuie să ne facem probleme că vine Fiscul peste noi și ne va crea probleme, chiar dacă noi am vrut să facem o faptă bună”, a adăugat Gabriel Biriș.
Este vorba despre Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, în care se precizează că sponsorizările acordate conform acestei legi către fundații și asociații reprezintă, în anumite condiții, credit fiscal. ”Practic, tu ca și companie, nu dai nimic din buzunarul propriu, ci redirecționezi o parte din suma datorată ca impozit către stat. De ce face statul acest lucru? Pentru că banii folosiți de ONG-uri sunt mult mai bine utilizați de aceste organizații decât de autorități”, a precizat avocatul.
În susținerea acestei idei, Gabriel Biriș a adus în discuție un studiu făcut recent în care se arăta că un ONG este de 6 ori mai eficient în utilizarea resurselor financiare pe care le are la dispoziție decât instituțiile statului.
Alina-Nona Petric, coordonator PR&Vizibilitate în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), a vorbit despre programul ”Întărirea capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale – Responsabilitate Socială Corporativă (RSC)”, proiect aflat încă în desfășurare și prin intermediul căruia s-a încercat o conștientizare mai mare a ceea ce înseamnă responsabilitate socială corporativă în rândul întreprinderilor mici și mijlocii.
”Necesitatea a pornit de la premisa că orice corporație are un buget, care este generos, pe proiectele de responsabilitate socială are specialiști în CSR și își permite să deruleze campanii, își permite să deruleze proiecte în paralel și să atingă un segment mai mare al populației. Din păcate, IMM-urile nu își permit să facă asta, dar, având în vedere importanța acestor companii în economia de astăzi, au la dispoziție chiar mai multe instrumente prin care pot face o schimbare și pot contribui la bunăstarea societății”, și-a început discursul Alina-Nona Petric.
Aceasta a vorbit și despre cei patru pași cheie ai modelului de integrare a responsabilității sociale a IMM-urilor. Un prim pas îl reprezintă înţelegerea contextului strategic, aria de impact şi relevanţa responsabilității sociale pentru organizaţie, Alina-Nona Petric precizând că ”multe companii care vor să facă responsabilitate socială nu știu de unde să pornească. Ar vrea să facă niște acțiuni care să atingă cât mai multă lume, dar nu știu concret ce pași trebuie urmați. Noi recomandăm companiilor să se uite foarte bine în jur, în comunitatea în care își desfășoară activitatea, și să nu fie foarte ambițioase, să nu își dorească să facă lucrurile imediat, pentru că atunci nici rezultatele nu sunt foarte bune.”
Ceilalți trei pași sunt clarificarea obiectivelor de afaceri ale organizaţiei, integrând principiile responsabilității sociale; identificarea de obstacolele şi oportunităţile pentru îndeplinirea obiectivelor de afaceri; integrarea responsabilității sociale în organizaţie (planuri, politici, sisteme, proceduri, cultură organizaţională, iniţiative externe, etc.) şi în sfera de influenţă.
”Eu vreau să cred că toate companiile, IMM-uri, companii mari, vor începe să vadă ONG-urile ca pe un partener, deoarece există acest parteneriat cu beneficii clare, cuantificabile de ambele părți. Este foarte important ce cauză alegi să susții, să existe transparență, să știi unde se duc banii și ce se poate face cu ei, că există această facilitate fiscală de la care pornim dezvoltarea unei relații și că efectele se pot vedea atât intern cât și în exterior”, a concluzionat Carmen Brumă, Manager Departament Strângere de Fonduri şi Comunicare al SOS Satele Copiilor România.