Sănătatea mintală. Să vorbim deschis în organizații despre stres, anxietate, depresie!

Sănătatea mintală, un subiect până nu demult tabu, a devenit, în ultimii doi ani, un punct important pe agenda publică.

Deși, și înainte de pandemie experții în sănătate încercau să atragă atenția asupra pericolului nevăzut ce amenința omenirea, tema nu reprezenta încă o preocupare la scară largă. Semnalele de alarmă erau sporadice, stigmatizarea asociată cu boala mintală impunea tăcere și împiedica oamenii să ceară ajutorul necesar.

În comunitățile mici, despre sănătatea mintală se vorbea extrem de rar și cu multă discreție.

Astăzi, după doi ani de provocări pandemice și restricții sociale, bunăstarea mintală este deja o problemă de sănătate publică, creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de stres, depresii ori anxietăți impunând măsuri urgente.

Dar nu doar pe agenda publică bunăstarea mintală a devenit o prioritate. După decretarea stării de urgență, liderii mai multor companii internaționale ori specialiști în leadership au tras la rându-le semnale de alarmă avertizând că bunăstrea mintală a angajaţilor este esențială și pentru organizaţii. Dacă liderii neglijează acest aspect, calitatea vieţii şi motivaţia la locul de muncă vor avea de suferit. Și, pe cale de consecință, și companiile vor avea de suferit.

Sănătatea mintală – definiție

Sănătatea mintală, așa cum este defininită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), reprezintă starea noastră de bine fizic, mintal și social. Conform OMS, înseamnă practic să fii bine emoțional și psihologic, astfel încât să îți poți folosi capacitățile cognitive și emoționale, să funcționezi în societate, să răspunzi cerințelor zilnice ale vieții de zi cu zi, să stabilești relații satisfăcătoare și mature cu ceilalți, să participi în mod constructiv la schimbarea socială și să te adaptezi la condițiile externe și la conflictele interne.

Este foarte important, deci, să fim bine mintal pentru a percepe munca și viața ca pe un dar, nu ca pe o corvoadă.

Sănătatea mintală, un subiect tabu

Deși nu ca prioritate, despre bunăstarea mintală a angajaților se discuta deja în mediul organizațional și înainte de pandemie. Experții în sănătatea muncii observaseră deja o tendință de creștere a numărului accidentelor de muncă ce aveau la origine elemente declanșatoare din sfera afecțiunilor psihice.

În 2016, de exemplu, în articolul Tot mai mulţi angajaţi au probleme de sănătate mintală, făcând referire la un studiu al The Chartered Institute of Personnel and Development (CIPD), Revista Cariere sublinia că circa 700 dintre cei peste 2.000 de angajați intervievați au recunoscut că s-au confruntat cu o problemă de sănătate mintală, în comparație cu un sfert (26 la sută) în 2011. Și, mai important, au spus că, din acest punct de vedere, se simt nesprijiniţi la locul de muncă. Explicabil, la acel moment, sănătatea mintală încă era un subiect delicat. Nu doar în companii, ci și în societate, la modul general.

Pandemia însă ne-a forțat să vorbim deschis și să înțelegem că, în fața avalanșei zilnice de sarcini, informații și situații complexe suntem mult mai fragili decât ne-ar fi plăcut să credem… sau am fi fost dispuși să recunoaștem.

Pandemia tăcută. Stres, anxietate, depresie

Fără niciun dubiu, studiile efectuate în ultimii 2 ani au evidențiat constat impactul puternic pe care pandemia le-a avut asupra sănătății mintale, indicând o creștere evidentă a numărului de cazuri de tulburări psihice.

Comisarul european Stella Kyriakides a numit această situație ”o urgență invizibilă, ca o pandemie tăcută”. Iar astfel de ieșiri publice, din partea unor înalți oficiali sau lideri ai unor mari corporații, au fost asimilate ca un apel la sinceritate, un pas important în lungul și complexul proces de destigmatizare a bolilor mintale.

Așa că oamenii au început să vorbească mult mai deschis despre stres, anxietate, depresie, oboseală cronică, insomnie, iar în fața cererii crescute din partea angajaților, companiile au început și ele să acorde o atenție din ce în ce mai mare subiectului.

Într-un articol scris pentru McKinsey Quarterly, Jeffrey Pfeffer, profesor de comportament organizațional la Graduate School of Business, Universitatea Stanford și Leanne Williams, profesor în psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford și directorul fondator al Centrului Stanford pentru Precision Mental Health and Wellness, precizau: ”Forța de muncă de astăzi așteaptă ca angajatorii să ia în serios problemele de sănătate mintală și să ofere sprijin și asistență adecvate. Directorii executivi ne spun în mod constant că discuțiile despre problemele de sănătate mintală au devenit mult mai dese și mai deschise la locul de muncă”.

Cu alte cuvinte, odată cu declanșarea pandemiei, a avut loc o schimbare izbitoare în dorința oamenilor de a dezvălui luptele lor cu problemele de sănătate mintală.

Bunăstarea mintală, pe agenda liderilor

În acest context, în articolul respectiv, cele două autoare au mai făcut referire și la un studiu efectuat în plină pandemie, conform căruia, 91% dintre angajații chestionați au considerat că angajatorilor lor ar trebui să le pese de sănătatea lor emoțională, iar 85% au spus că beneficiile pentru sănătatea comportamentală sunt importante atunci când evaluează un nou loc de muncă. De fapt, respondenții au recunoscut că atunci când au evaluat beneficiile unei noi oferte de muncă, sprijinul la cerere pentru sănătatea mintală a fost pe locul al doilea, după inițiativele corporative de wellness, înaintea consilierii financiare, abonamentelor la sală ori meselor gratuite.

Aceste studii, ca și multe altele demonstrează un lucru cert: destigmatizarea afecțiunilor mintale , prin derularea unor campanii de conștientizare și așezarea sănătății mintale în agenda liderilor la capitolul priorități vor influența companiile nu doar din punct de vedere economico-financiar, ci, iată, și pentru retenția angajaților.

Din fericire, tot mai multe organizații înțeleg beneficiile acestei abordări și acționează în consecință, prin alocarea de resurse necesare derulării unor programe de sănătate și bunăstare mintală.

 

Photo by Kayla Koss on Unsplash